De peste 850 de ani Chit ca unii sunt sasi, iar altii svabi, chiar si intre ei exista diferentieri dialectale, in functie de locul de bastina, epoca in care au emigrat si unde s-au stabilit. Pentru a rezuma lunga lor istorie, folosesc "tabloul" facut de cercetatoarea de origine germana Anneli Ute Gabani, la inceputul unui studiu asupra minoritatii germane din Romania, publicat in anul 2000. Minoritatea germana se afla, de peste 850 de ani, pe teritoriul actual al Romaniei. Regiunile locuite de majoritatea grupurilor de etnie germana (sasi transilvaneni, svabi din Banat si Satmar, nemti basarabeni, nemti bucovineni, nemti dobrogeni, "Landler" - colonisti adusi din Austria superioara - "Durlacher", nemti din Boemia, "Steyrer" timisoreni, "Zipser") au fost incredintate Romaniei numai dupa incheierea primului razboi mondial, pe baza Tratatelor de la Paris - 1919/1920. In Basarabia, parte a Principatului romanesc Moldova, care intre 1812-1918 a fost anexata de Rusia, traiesc nemti de la inceputul secolului al XIX-lea. Nemtii au fost colonizati, la sfarsitul secolului al XVIII-lea, si in Bucovina, provincie care a apartinut, pana in 1918, Austriei. Svabii satmareni au fost adusi in nord-vestul Romaniei in secolul al XVIII-lea, de catre latifundiarii unguri. Pe timpul imparatului Carol al VI-lea si al imparatesei Maria Terezia, protestanti din Austria, asa-numitii "Landler", au fost "stramutati" cu forta in trei comunitatI sasesti transilvanene. Noii veniti si-au pastrat cu strictete obiceiurile si dialectul. Primii colonisti germani s-au stabilit in Transilvania, in jurul anului 1150 (zonele Sibiu, Cluj si Bistrita-Nasaud), in "tara de dincolo de paduri", fiind adusi de regalitatea maghiara, pentru a construi cetati si fortificatii de aparare impotriva atacurilor tataro-mongole, dinspre estul principatului. Intr-o suta de ani, datorita multiplelor privilegii acordate "oaspetilor nostri credinciosi", numarul sasilor a crescut constant, cu tarani, meseriasi si mineri, prestand cu constiinciozitate serviciul militar si contribuind la ridicarea bisericilor intarite, dar si lucrand pamantul in chip aparte, ceea ce, de-a lungul veacurilor, aveau sa li se duca faima. Satele si orasele lor de mai tarziu au devenit model pentru unguri si romani, locuitorii acestora - sasi si svabi, de confesiune evanghelic-luterana sau catolica - s-au manifestat uneori si ca "impaciuitori" intre cele doua etnii dominante in Transilvania, neagreand felul discretionar si chiar umilitor al maghiarilor. Asa au aparut, de-a lungul timpului, satele cu biserici-cetati Biertan, Prejmer, Saschiz, Calnic, Valea Viilor (langa Copsa Mica), Viscri (inscrise in 1999 pe lista UNESCO), precum si orase, ca Sighisoara, Medias, Sibiu si altele (nu mai putin de aproape 200 de localitati sasesti si svabesti). Trecut-au ani si secole. Politica Romaniei Mari, dupa 1918, a insemnat recunoasterea valorilor etnicilor germani, reprezentantii acestora avand trimisi in Parlament, pentru a-si exprima revendicarile si apara drepturile, in invatamant si religie, in domeniul proprietatii si al presei. In 1938 traiau aici circa 800.000 de etnici germani, prinsi ulterior in malaxorul razboiului, multi dintre ei facand parte din Grupul Popular German din Romania, tinerii luptand alaturi de trupele Wehrmacht-ului impotriva Uniunii Sovietice. Din cei care ramasesera in tara sau s-au intors, dupa 1945, peste 120.000 au fost deportati in URSS, de unde au fost repatriati aproape jumatate, la mijlocul anilor '50, dupa care li se va permite sasilor si svabilor sa emigreze in Germania Federala, aproximativ 900 de persoane pe an. A urmat "cumpararea" nemtilor din vremea lui Ceausescu, apoi o noua plecare masiva (1990-1991), astfel ca actualmente mai sunt in tara noastra doar vreo 70-80 de mii de nemti. Acestia s-au constituit, in decembrie 1989, in Forumul Democrat German din Romania, cu sediul central la Sibiu, devenind o punte de legatura intre Romania si Germania, intre Romania si Europa. "O Romanie fara germani, scria sibianul Emil Hurezeanu, e mai saraca si mai putin europeana. Sa incercam sa-i aducem inapoi". In pagina viitoare, vom vedea in ce mod anumite personalitati si organizatii ale nemtilor din Romania si ale sasilor si svabilor originari din tara noastra stabiliti in Germania si Austria actioneaza in acest sens.

Valentin HOSSU-LONGIN