Autoritatile sanitare veterinare continua sa sustina interdictia ca micii producatori sa vanda laptele si branza pe pietele din toata tara, tonul fiind putin mai indulcit in ultimul timp. Potrivit Ordinului 301/2006, aparut in Monitorul Oficial la inceputul anului, taranii nu mai pot sa comercializeze decat pe piata locala produsele de origine animala din propriile gospodarii. Actul normativ are cel mai mare impact in ceea ce priveste vanzarile de branza de la tarani. Autoritatile nu au lasat timp taranilor sa se dezmeticeasca, pentru ca au impus ca in 10 zile sa se conformeze noilor reguli. Astfel, incepand cu 19 ianuarie, in piete nu se vor mai gasi branzeturile taranesti. Impactul fiind foarte mare, reactiile au fost foarte puternice, astfel ca autoritatile veterinare se gandesc sa mai lase anumite "portite de scapare", iar ordinul, modificat, sa fie aplicat dupa o anumita perioada. Noua norma sanitara veterinara a stabilit modul in care se desfasoara "vanzarea directa" de produse primare, adica in piete. Astfel, "vanzarea directa" se va putea face direct din gospodarie sau, pentru cantitati mici, marfa poate fi livrata si unitatilor de vanzare cu amanuntul din localitatea unde a fost produsa marfa sau din localitatile invecinate, dar din acelasi judet. Mai exista o posibilitate - vanzarea cu ocazia targurilor, pietelor, expozitiilor sau alte asemenea ocazii, organizate periodic. Legiuitorul stabileste si ceea ce inseamna cantitati mici. Astfel, nu vor putea fi vandute decat cel mult 1000 de litri de lapte pe saptamana sau 100 kg de peste pe transport. Nici orice produs de origine animala nu este permis sa fie vandut direct, chiar si in aceste conditii extrem de restrictive. Lista este destul de interesanta si cuprinde melci, de crescatorie si salbatici, peste si vanat, lapte si produse din lapte, oua, "moluste bivalve vii", miere si carne de pasare si iepure. Igiena birocratica Si asa, micii producatori trebuie sa se inregistreze la autoritatile sanitare veterinare daca vor sa apeleze la vanzari directe. Cererea trebuie sa cuprinda, pe langa denumirea si adresa producatorului, si tipurile si cantitatile de produse destinate vanzarii directe, dar si locurile de vanzare. Autoritatile sanitare veterinare vor trebui sa acorde un numar de inregistrare pentru fiecare producator in parte, dar numai dupa ce au verificat conditiile de productie si vanzare de care dispune micul producator. Obligatiile acestuia sunt destul de multe, dar vagi. Astfel, taranii vor trebui sa aplice si sa respecte masurile privind prevenirea contaminarii produselor primare prin aer, apa si sol cu deseuri sau produse medicinale veterinare etc., precizeaza ordinul. Trebuie sa aiba grija de masurile de bunastare pentru animalele de la care rezulta marfa, trebuie sa existe "dotare cu apa potabila sau apa curata oricand este necesar" si trebuie sa se asigure ca personalul care manipuleaza produsele este in stare buna de sanatate si ca a fost instruit in ceea ce priveste regulile generale de igiena. Micii producatori trebuie sa mai aiba grija de "evitarea pe cat posibil a contaminarii zoonozelor sau agentilor zoonotici transmisibili la oameni prin intermediul produselor primare", dar vor trebui sa tina si o evidenta cu cantitatile de produse vandute. Interesant este faptul ca taranii vor trebui sa pastreze documentele referitoare la hrana animalelor si la produsele medicinale de uz veterinar utilizate. Ordinul 301/2006 are si masuri de penalizare in cazul in care nu se respecta legislatia, atat privind igiena produselor, cat si conformarea la normele de vanzare directa. In cazul in care, la doua controale succesive micii producatori sunt gasiti in neregula, li se va interzice vanzarea directa pana la remedierea deficientelor. Oricum, trebuie sa fie verificati cel putin o data pe an. Altii sunt de vina Marian Avram, presedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), "parintele" ordinului buclucas, a declarat ieri, intr-o conferinta de presa, ca toate aceste masuri sunt pentru asigurarea sigurantei si igienei alimentare. El i-a gasit vinovati de aceasta situatie pe producatori, "care au preferat sa-si cumpere o masina luxoasa decat sa investeasca intr-o unitate de procesare. A fost alegerea lor", a spus Avram. Statisticile, autoritatile si reprezentantii industriei laptelui au aratat ca majoritatea laptelui din Romania nu respecta parametrii de igiena, motiv pentru care UE a acordat tarii noastre o perioada de tranzitie de trei ani, pentru ca tot laptele romanesc sa devina curat. Marea problema a acestui ordin este ca nu permite vanzarile directe, asa cum sunt ele definite, nici in conditiile in care produsele ar fi curate si sanatoase. "Nu exista posibilitatea de a fi controlata trasabilitatea produselor", a gasit explicatia Marian Avram. Prin trasabilitate se intelege urmarirea produsului de la materie prima la consumator, pe intreg lantul. Oficialul ANSVSA a fost de neclintit nici cand s-a pus problema ambalarii si etichetarii acestor produse, pentru a se cunoaste originea produsului, care ar urma si el sa fie verificat sanitar veterinar. Autoritatile s-au aparat spunand ca prevederile ordinului transpun normele comunitare in domeniu. Ele au invocat un pachet legislativ, aparut in anul 2005, care a intrat in vigoare la 1 octombrie 2006. Chiar si in preambulul ordinului se face referire la acest pachet legislativ. Numai ca mult invocatele acte normative nu se refera si la vanzarile directe ale micilor producatori. Potrivit HG nr. 924/2005 privind Regulile generale pentru igiena produselor alimentare, invocat de autoritati, actul normativ nu se aplica "furnizarii directe, de catre producator, de cantitati mici de produse primare catre consumatorul final sau catre intreprinderi locale de vanzare cu amanuntul ce aprovizioneaza direct consumatorul final". Astfel ca motivatia duritatii deciziilor Ordinului nr. 301/2006 nu are fundament. Exceptie pentru branza "maturata" Se pare insa ca intransigenta autoritatilor sanitare veterinare s-a mai "inmuiat". Ele au anuntat ca micii producatori pot vinde pe intregul teritoriu al judetului si pregatesc modificarea ordinului, astfel incat branza maturata sa poata fi vanduta in voie, in locuri autorizate, daca exista dovada ca a stat 60 de zile la maturare. Procesul de maturare prevede ca branza sa fie pastrata in saramura, la temperatura constanta si scazuta. In acest fel, toti posibilii microbi sunt distrusi. Mai mult, taranii vor putea comercializa in piete, inclusiv in Bucuresti produse de origine animala inregistrate ca fiind traditionale, prin derogare de la noile reglementari in domeniu, a precizat Avram. Numai ca procedura de inregistrare a unui produs traditional este atat de complicata, incat este putin probabil ca multi tarani sa apeleze la ea. Numai taranii pierd Prevederile Ordinului nr. 301/2006 au si cativa beneficiari notabili. Pe fata, autoritatile anunta marii castigatori ca fiind consumatorii care vor beneficia numai de produse curate. Totusi, aplicand ordinul, se poate constata ca importatorii vor putea profita din plin de aceste interdictii, avand in vedere ca vanzarile directe reprezinta 50-60% din consum. In acest fel, piata de desfacere este asigurata. Si procesatorii interni ar trebui sa fie multumiti de decizie, pentru ca tot laptele destinat comercializarii se va indrepta spre ei. Statul a alocat si aloca sume importante pentru asigurarea igienei laptelui, in special pentru cel provenit din gospodariile populatiei. In aceste conditii, procesatorii vor avea la dispozitie cantitati mai mari de lapte conform cu normele UE, cu implicatiile de rigoare in ceea ce priveste pretul - atunci cand marfa este in exces, preturile scad. Deci, este posibil ca producatorii de lapte sa primeasca bani mai putini de la procesatori. Nici magazinele de desfacere nu trebuie neglijate, avand in vedere ca vor deveni singura piata pentru produsele lactate. Mai trebuie tinut seama si de un alt aspect. Vanzarile directe nu presupun si plata TVA, astfel ca statul nu incaseaza nimic in urma acestui tip de comert. Cum comertul cu lactate ar urma sa se desfasoare covarsitor in magazine, in cele din urma, de acest ordin ar putea fi bucuros si Sebastian Vladescu, ministrul de Finante, care ar urma sa se incaseze la buget sume importante din TVA. Platit tot de consumatori. Pe de alta parte, Ordinul nr. 301/2006 nu are nici o masura care sa duca la unele facilitati pentru consumator din punct de vedere al pretului si nici nu mai permite ca populatia sa poata beneficia de un produs cotidian, chiar daca ar corespunde din punct de vedere al sigurantei si igienei alimentare. Producatori de branza consacrati au declarat ca exista si o "mafie" a branzei, pentru ca ei sunt nevoiti sa vanda branza, vara, cu 40-50.000 de lei vechi/kg, iar in piata se cumpara cu 130-150.000 de lei/kg. Taranii alungati din Bucuresti Vanzarile directe sunt destinate, cu predilectie, populatiei urbane. Locuitorii din orasele care se invecineaza cu localitati unde sunt mici producatori mai au sanse de a mai gasi in piata branza de la tarani. Asa cum este in forma sa actuala, cel mai prejudiciat este Bucurestiul. Daca se ia in calcul ca vanzarile directe trebuie sa fie numai pe teritoriul judetului, Capitala a scapat ocazia ca sa mai poata beneficia de unele produse din localitatile invecinate, pentru ca este o entitate administrativa de sine statatoare. (L.M.) Romanii neinformati Modificarile aduse de Uniunea Europeana in domeniul vanzarii produselor alimentare erau cunoscute la nivel oficial cu cel putin trei ani in urma, inca din perioada negocierii capitolului de aderare "Protectia consumatorului si a sanatatii" - capitolul 23. Intre 2003-2004 in Romania au fost adoptate legile care reglementeaza vanzarea produselor alimentare: Legea nr. 449/2003 privind vanzarea produselor si garantiile asociate acestora, Legea nr. 296/2004 privind codul consumului, Legea nr. 245/2004 privind securitatea generala a produselor. Efectele tuturor acestor legi au ramas in ultimii trei ani practic necunoscute, iar campaniile de informare privind aderarea la Uniunea Europeana au ramas vorbe in vant fara a pregati in mod real populatia Romaniei pentru momentul aderarii la UE. In lipsa informarii declaratii de genul: "Toti cei care vor sa-si transforme gospodariile in afaceri profitabile trebuiau sa se gandeasca la asta cel tarziu anul trecut. Acum e cam tarziu. Exista fonduri structurale si guvernamentale care pot fi accesate, daca doresc sa investeasca si sa poata comercializa la nivel national", a declarat presedintele ANSVSA, Marian Avram. (G.D.) Mielul absurd Ordinul nu aminteste nimic despre comercializarea carnii de oaie si de vita, comercializarea carnii de porc fiind reglementata separat. Marian Avram, presedintele ANSVSA, a declarat ca se poate comercializa carne de oaie, dar numai cu certificat sanitar veterinar si in locuri autorizate. Mai complicat este atunci cand se pune problema mieilor vii, ce se va acutiza in scurt timp, avand in vedere apropierea sarbatorilor pascale. Avram a precizat ca, daca clientul doreste sa respecte intocmai legislatia, mieii vii pot fi achizitionati numai din targuri autorizate. "Pentru taiere, mielul trebuie dus la abator", a spus Avram. Numai ca abatoarele au voie sa primesca la taiere numai animale din ferme autorizate. In plus, autoritatile nu au precizat daca abatoarele vor primi cate un singur animal la taiere, mielul fiind chiar si din astfel de ferme. Observand absurdul situatiei, autoritatile au anuntat ca pot apela la derogari de la lege, pe perioade scurte de timp, de doua saptamani de exemplu, cum ar fi de Pasti, pentru ca populatia sa se poata aproviziona cu carne de oaie. (L.M.)

Luminita MOROIANU