Sorin ROSCA STANESCU 

Dupa unele estimari, circa 500.000 de romani cu drept de vot muncesc in strainatate. Dupa altele, 1.500.000. In fine, exista si o cifra avansata tot semioficial, care se ridica la doua milioane si jumatate de romani. Marja de eroare este, sa recunoastem, uriasa. Ea poate creste chiar, iar cifrele avansate pot fi mult mai mari acum, dupa aderarea la Uniunea Europeana. Pana la alegerile din 2008, in mod cert, mai multi romani decat pana acum vor alege salariile mai bune din Europa Occidentala. In consecinta, avem un material electoral substantial, care poate fi sau nu valorificat in parlamentarele din 2007. Oricare ar fi cifra exacta, ea este de natura a le da frisoane politicienilor. Raspunsul la intrebarea: "cati romani sunt afara?", completat cu raspunsul la cea de-a doua intrebare: "se vor putea ei sau nu pronunta politic?" va putea da drept rezultanta o prognoza cat de cat corecta a rezultatelor viitoarelor alegeri. Ceea ce poate influenta decisiv, inca de azi, mesajele si actiunile politice. Este de neinteles de ce institutele de cercetare de piata, care se poate spune ca au acum o redutabila experienta, nu au investigat acest fabulos bazin electoral al romanilor plecati peste hotare. Cine sunt ei? Cum gandeau atunci cand au plecat? Cum gandesc astazi? In ce tari si in ce comunitati muncesc si cum le pot influenta acestea optiunile politice? Ce mijloace au romanii plecati de a se informa asupra evenimentelor din tara? Cati dintre ei au acces la Internet? Cu ce frecventa revin? O cercetare serioasa de piata asupra acestui fenomen ar putea, pana la urma, sa explice si diferenta dintre cele cateva sute de mii cuprinse in statisticile oficiale si cele peste doua milioane din statisticile semioficiale ale romanilor plecati. Dar sa facem abstractie de o cifra exacta, pe care nu o putem decat aproxima. Sa consideram, in mod rezonabil, ca romanii plecati in strainatate au atins o masa critica electorala. Tot la nivelul bunului simt, sa estimam ca acestia au suficiente informatii referitoare la evolutiile politice din tara. Si ca ei vor fi in masura, in 2008, la alegerile parlamentare, sa se pronunte in cunostinta de cauza. Daca este adevarat ca ei constituie o masa critica electorala, atunci este absolut obligatorie institutionalizarea unor proceduri legale, prin care acestia sa-si poata exprima liber si neingradit dreptul la vot. Si, intr-un fel sau altul, sa poata fi subiecti ai campaniilor electorale desfasurate de diverse partide. Sub aspectul primului deziderat, cred ca votul prin corespondenta, reglementat legal, ar putea fi o solutie. Alegatiile de mai sus, oricat de corecte s-ar dovedi in timp, nu raspund insa la intrebarile: "Care este orientarea generala a bazinului electoral al romanilor care muncesc in strainatate? Sunt ei mai mult apropiati de PSD, respectiv de socialismul romanesc? Sau de liberali, respectiv de dreapta democratica? Sau, asa cum recent au existat semnale, romanii plecati ar fi mai atrasi de partidul lui Gigi Becali?". Nici nu vreau sa ma gandesc inca in ce directie s-ar putea ei indrepta, un an mai tarziu, in 2009, la prezidentiale. Astept cu sufletul la gura o cercetare stiintifica pe aceasta tema. Daca ea va fi corecta, atunci vom avea suficiente date pentru a-i evalua cu precizie pe viitorii premianti politici. Si pe perdanti.