Aderarea tandemului romano-bulgar la UE faciliteaza crearea unui grup de extrema dreapta in Parlamentul European, sustine The Guardian. In mod paradoxal, noul grup alatura partidele care au votat impotriva aderarii Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana cu cei perceputi drept nationalisti din cele doua noi membre UE. Mai mult, crearea unui grup parlamentar le va asigura acestora inclusiv accesul la fonduri europene. Este insa de mentionat ca The Guardian este un cunoscut cotidian apologet al ideilor de stanga si, totodata, cu o cronica in general nefavorabila Romaniei si valentelor europene ale romanilor. In vreme ce "in Franta, liderului acestui viitor grup i s-a interzis sa predea in univesitate si astepta decizia Justitiei pentru punerea la indoiala a asasinarii in masa a evreilor din Europa de catre nazisti", "colegul sau bulgar se lauda cu faptul ca tara asta are <<cele mai frumoase tiganci>> si spune ca stie de unde se pot cumpara mirese de etnie roma cu sume de <<pana la 5.000 de euro>>", noteaza cotidianul britanic "The Guardian", cu privire la vicepresedintele Frontului National francez, Bruno Gollnisch, si europarlamentarul bulgar din partea ATAKA, Dimitri Stoianov, apreciind ca initiativa catalizarii, in Parlamentul European, a unui grup de extrema dreapta ar fi doar "una din consecintele" admiterii perechii romano-bulgare in forul comunitar. "Ironic, avand in vedere ostilitatea manifestata de extrema dreapta din Europa de Vest fata de extindere, migratie, si fata de Europa de Est, aderarea Romaniei a facut posibila formarea acestui grup: regulamentul Legislativului european stipuleaza ca un grup parlamentar trebuie sa reuneasca reprezentanti din cel putin cinci state membre si sa dispuna de minim 19 europarlamentari", adauga materialul publicatiei britanice, intitulat "Primul dar al Romaniei catre Uniunea Europeana - un grup de neofascisti si negationisti ai Holocaustului", precizand ca "acum, aceste cerinte sunt indeplinite", iar extrema dreapta isi va anunta oficial prezenta in PE in cadrul primei sesiuni parlamentare pe anul 2007, prevazuta pe 15 ianuarie. "Intre detinatorii bulgari ai fotoliilor parlamentare se afla si un reprezentant al partidului extremist ATAKA al lui Volen Siderov, care desfasoara campanii impotriva romilor si a turcilor, in vreme ce Romania a obtinut o adevarata victorie pentru extrema dreapta, castigand cinci locuri pentru partidul antimaghiar, antisemit si antirom Romania Mare, condus de Corneliu Vadim Tudor", detaliaza "The Guardian", sustinand ca formatiunea Tribunului ar fi intors situatia in favoarea extremei drepte europene recent, consimtind sa se alature noului grup europarlamentar, ce va reuni, intre altele, formatiuni precum Vlaams Belang (Belgia) sau Partidul Libertatii (Austria), sub conducerea controversatului francez Bruno Gollnisch. "Prin stabilirea formala a acestui grup, extrema dreapta va beneficia de mai multe fonduri europene", mai precizeaza publicatia britanica, apreciind ca printre prioritatile acestuia va figura, cu siguranta, dejucarea oricarei tentative a presedintiei germane a Uniunii de resuscitare a Proiectului constitutional european. Noul grup ar putea milita impotriva aderarii Turciei la UE In acelasi ton cu "The Guardian", publicatia electronica "EUObserver" anunta formarea primului grup de extrema dreapta care va milita impotriva aderarii Turciei la UE, impotriva imigratiei si a Constitutiei UE. Grupul va putea conta pe sprijinul unui eurodeputat bulgar, membru al formatiunii nationaliste ATAKA si pe cinci europarlamentari romani, membri ai Partidului Romania Mare, relateaza "EUObserver", precizand ca tentativele de formare a unei formatiuni de extrema dreapta la nivel european dateaza de mai multi ani, insa nu au avut succes pana in prezent din cauza divergentelor existente intre diferitele formatiuni nationale si a lipsei unei platforme politice comune. Europarlamentarul austriac Andreas Moelzer, unul dintre principalii sustinatori ai acestei initiative, a declarat ca grupul se va numi, cel mai probabil, "Identitate, Suveranitate, Traditie" si va fi condus cel mai probabil de Bruno Gollnisch, membru al Frontului National francez. Exista inca o serie de aspecte asupra carora nu a fost luata o decizie, dar lucrurile sunt, in linii mari, incheiate, a mai spus Moelzer, precizand ca grupul va functiona, in prima faza, dupa un program bazat pe "un consens minim" si va milita impotriva imigratiei, a aderarii Turciei la UE si a Constitutiei europene. Programul fragmentat al grupului subliniaza lipsa de armonie dintre diferitele elemente nationale. "Este mai degraba un grup tehnic, decat politic", a comentat Alessandra Mussolini, citata de "EUObserver". "Suntem impreuna in primul rand din cauza ca este necesar. Supravietuirea este posibila numai in cadrul unui grup politic", a adaugat ea, referindu-se la faptul ca grupurile constituite in Parlamentul European au dreptul la fonduri si pozitii politice suplimentare in cadrul Legislativului european. (A.M.L.) Presa internationala observa infiintarea noului grup din Parlamentul European Revista germana Der Spiegel arata ca: "In Parlamentul European (PE), ultranationalistii si extremistii de dreapta se unesc cu forte noi: in cateva zile, acestia doresc sa infiinteze la Strasbourg un grup parlamentar comun. In fruntea grupului urmeaza sa se afle un francez care este cercetat judiciar din cauza afirmatiilor sale facute referitor la holocaust. Bruno Gollnisch (foto) va trebui sa renunte pe moment, fara sa vrea, la postul sau de profesor de drept japonez si international, dar in cateva zile deputatul de 56 de ani se va putea implica profund in viata politica. Vicepresedinte al Partidului Frontul National din Franta si europarlamentar, acesta urmeaza sa preia din 15 ianuarie o functie cheie: Gollnisch este propus pentru postul de sef al unui nou grup de deputati de extrema dreapta din Parlamentul European", informeaza Rador. Der Spiegel mai afirma: "Gollnisch se poate astepta la numeroase voturi favorabile in noul grup: astfel, Corneliu Vadim Tudor, liderul PRM, a iesit in trecut adesea in evidenta prin adoptarea unui ton rasist si antisemit. El considera minoritatile maghiare din Romania ca o amenintare: "Bandele de tigani trebuie lichidate imediat", ar fi afirmat odata Tudor. Banca de date biografice Munzinger il citeaza cu un slogan nu mai putin agresiv: "Aceasta tara poate fi guvernata doar cu Kalasnikovul". Volen Siderov, seful partidului bulgar Ataka, s-a impus de asemenea prin campanii similare. La alegerile parlamentare din 2005, el instiga pentru interesele sale nationale prin sloganuri cum ar fi: Turcii si romii, afara!". Presa turca: "In Parlamentul European se constituie grupul rasistilor" Cotidianul turc Hurriyet afirma in numarul de duminica: "Dupa aderarea Bulgariei si Romaniei la Uniunea Europeana, dreapta extrema a ajuns la capacitatea de a constitui un grup in cadrul Parlamentului European. Liderul acestui grup rasist din Parlamentul European va fi nationalistul francez Bruno Gollnisch. Dupa aderarea Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana, se constituie grupul de extrema dreapta in Parlamentul European. Formarea acestui grup a produs neliniste in Europa". Los Angeles Times: provocare la adresa UE Cotidianul american arata ca: "Pentru doua din cele mai sarace tari ale Europei, primirea in UE aduce beneficii nenumarate, nu in ultimul rand drumuri, recunoastere, fonduri nerambursabile, acces la calatorii si depasirea trecutului sovietic. Dar pentru multi europeni - la Paris, Dublin, Bruxelles si poate chiar la Bucuresti si Sofia - aceasta se traduce prin includerea a trei milioane de potentiale probleme: cat numarul tiganilor. In saptamana care trambiteaza anul 2007 drept <<Anul european al egalitatii de sanse pentru toti>>, cuvantul <<tigan>> continua sa aiba o conotatie negativa, chiar intre cei carora li se aplica: romii". Presa portugheza se intreaba: extinderea - pana unde? Cotidianul portughez Jornal de Noticias afirma: "Ar fi de neiertat ca anul 2007 sa inceapa, "pornind" de la Parlamentul European (PE), fara a mentiona una dintre cele mai marcante realizari in mod absolut ale Uniunii Europene (UE) - extinderea sa, de la 1 ianuarie, la 27 de membri, prin integrarea Romaniei si Bulgariei. Stiut fiind ca in cursul anului care tocmai a inceput va fi sarbatorita aniversarea unei jumatati de secol a Tratatului de la Roma, va fi aproape imposibil sa nu fim de acord cu cei care considera constructia europeana drept unul dintre cele mai importante, daca nu chiar cel mai important succes politic ce s-a nascut in secolul XX. In privinta dimensiunii sale de extindere, cu cativa ani in urma ar fi fost greu de crezut ca aceste tari - ca si Ungaria, fosta Cehoslovacie, Polonia, Estonia, Letonia sau Lituania - vor deveni, in doar doua decenii, tari aproape tot atat de deschise pentru a fi vizitate, cu care sa se negocieze sau in care sa se investeasca precum Germania, Franta, Spania sau Italia. O realitate care este importanta si pentru noi, portughezii, avand in vedere faptul ca anul acesta vom ajunge la <<majorat>> in calitate de membri ai UE". Jornal de Noticias ridica si problema structurii politice a Uniunii: "Pe de alta parte, este adevarat ca desi actuala structura institutionala a UE a mai permis gazduirea acestor doi noi membri, anumite actiuni aparent incoerente, cum ar fi continuarea procesului de extindere simultan cu aparitia unui impas legat de aprobarea Constitutiei Europene, au facut ca imaginea externa a Uniunii sa nu fie prea clara si au reflectat starea de oarecare confuzie a cetatenilor europeni cu privire la viitorul UE. Absenta unei reflectii profunde si strategice, in conditiile in care continuarea aproape automata a drumului unor extinderi succesive implica parteneri de mari dimensiuni, cum ar fi cazul Turciei, este privita de multa lume drept deosebit de periculoasa pentru UE. Si de aici se iveste, daca ne uitam la aceasta ultima extindere, un nou concept - cel al <<capacitatii de absorbtie>> a candidatilor - care ar trebui sa preceada unii pasi aditionali, acest lucru insemnand clarificarea faptului ca noile extinderi vor trebui sa fie compatibile cu functionarea institutiilor, cu resursele bugetare disponibile si cu aprofundarea politicilor interne aflate in curs". (G.D.)