La doar cateva zile de la aderarea tandemului romano-bulgar la UE, revista britanica "The Economist" isi expune rezervele cu privire la prestanta europeana a celor doua state. The Economist apreciaza ca "Romania si Bulgaria sunt inapoiate atat din punct de vedere economic, cat si din punct de vedere politic", ceea ce demonstreaza din nou rolul important pe care il pot avea, in schimb, valorile culturale si spirituale romanesti. Basescu este remarcat pentru condamnarea comunismului si atlanticismul sau in timp ce Bulgaria este observata pentru pan-slavismul sau, si masurile reduse in lupta anti-coruptie. "Romania si Bulgaria sunt inapoiate atat din punct de vedere economic, cat si din punct de vedere politic", noteaza publicatia britanica, cu mentiunea ca "perechea balcanica" difera in comparatie cu grupul celor opt state ex-comuniste, care s-au alaturat Uniunii Europene in 2004. Desi tandemul romano-bulgar deja da semne de "dezvoltare rapida", PIB-ul pe cap de locuitor al celor doua state lasa de dorit, in conditiile in care Romania si Bulgaria au realizat 4490, respectiv 3480 de dolari in 2005, ambele cifre fiind cu mult sub media de 29.330 de dolari a Uniunii. "Inapoierile" nu se limiteaza aici, sustine "The Economist", avansand la domeniul infrastructurii si cel al serviciilor publice, situate "mult mai rau decat in restul Europei de Est". De asemenea, in cazul celor doua state recent admise in UE, "coruptia este bine inradacinata, iar cultura politica mai putin matura". "Desi se aseamana in ceea ce priveste prestatia institutiilor publice si gradul de saracie, Bulgaria si Romania se deosebesc prin marime, istorie, politica si structura economica", precizeaza revista britanica, procedand la o caracterizare in antiteza a celor doua state. Desi usor avantajati de numarul de trei ori mai mic de locuitori, vecinii de la sud de Dunare nu se pot lauda cu o clasa politica mai performanta decat cea a Romaniei, sustine "The Economist", adaugand ca "in timp ce bulgarii se simt pe dinafara caracteristicilor generale (ale UE, n. red.), romanii (...) se considera a fi un avanpost latin intr-o mare slava". Pe langa etnicii maghiari reprezentand aproximativ 7% din populatia Romaniei, respectiv pe langa minoritatea turca insumand 9% din populatia Bulgariei, cele doua state "au importante comunitati de romi, care adesea traiesc in conditii precare, mai proaste decat in comunism", mai scrie publicatia. Rusia - prieten vs. "pradator" In ceea ce priveste politica externa, "perechea balcanica" se raporteaza diferit la Rusia. In vreme ce "bulgarii au multumit Rusiei tariste pentru eliberarea de sub dominatia otomana si multi dintre ei isi amintesc perioada comunista ca pe o perioada de modernizare", "pentru romani, Rusia este un pradator", care "le-a rapit o provincie estica, in 1812", detaliaza revista britanica, referindu-se la Basarabia. Desi recastigata in 1918, Uniunea Sovietica si-a adjudecat inca o data Basarabia, in 1940, "aceasta regiune alcatuind acum, impreuna cu o fasie de pamant situata la granita cu Ucraina, (Republica) Moldova", noteaza "The Economist". Basescu atlanticistul Daca "sub conducerea presedintelui Traian Basescu Romania a devenit un bastion al atlanticismului in regiunea Marii Negre", "Bulgaria este in mare parte pasiva in privinta politicii externe, desi are relatii bune cu Rusia", continua publicatia, subliniind ca premierul bulgar, Serghei Stanisev, a studiat la Moscova, iar "acest lucru este valabil si pentru fosti lideri romani, insa a admite acest lucru acum inseamna a-ti atrage oprobiul politic". Antiteza continua, "The Economist" amintind ca "Basescu descrie regimul comunist drept unul criminal, in timp ce liderii bulgari doar murmura". Conflictul dintre Palatele Victoria si Cotroceni este mentionat si el, revista apreciind ca "numai obiectivul aderarii la UE a tinut impreuna in guvern Partidul Democrat al lui Basescu si Partidul National Liberal condus de Tariceanu". Departe de standardele UE Revenind la aderarea la UE, nici Romania, nici Bulgaria nu indeplinesc pe deplin standardele Bruxelles-ului, noteaza "The Economist", potrivit caruia "principalul motiv de ingrijorare il constituie sfidarea legii". "In Romania, aceasta imbraca haina coruptiei; in Bulgaria, ea se refera la crima organizata", puncteaza publicatia, adaugand ca "mecanismele justitiei sunt slabe, iar incompetenta la nivel inalt bine raspandita" in cele doua state. Si, totusi, "Romania a progresat mai mult", sub indrumarea ministrului Justitiei Monica Macovei, o analiza recenta a OECD plasand tara noastra pe o pozitie superioara Bulgariei in ceea ce priveste masurile anti-coruptie si integritatea in afaceri. Nastase, in obiectiv "Unii oficiali si politicieni romani de rang inalt si-au pierdut slujbele si chiar libertatea. Anchetarea fostului premier roman Adrian Nastase contrasteaza cu imunitatea de care se bucura inca clasa politica bulgara", scrie "The Economist". Tot la capitolul probleme, revista citeaza fenomenul migratiei, incurajat de salariile mici, conditiile proaste de munca si serviciile publice deficitare, amintind, intre altele, de faptul ca granitele celor doua state recent admise in blocul comunitar sunt "permeabile". "Moldovenii pot lucra usor (desi nu intotdeauna legal) in Romania, la fel si macedonenii in Bulgaria. Desi cele doua guverne incearca sa restrictioneze emiterea de pasapoarte pe criterii de similitudine etnica, ele nu ii pot impiedica pe acestia sa vina in tarile lor", precizeaza publicatia. "Romania are avantajul marimii, al demografiei si al unei noi elite increzatoare in sine, dornice de a pune tara pe harta Europei. Cu toate acestea, dat fiind haosul politic care a avut loc in celelalte state ale Europei de Est, (...) este clar ca drumul perechii balcanice spre prosperitatea si stabilitatea din UE va fi unul dificil. Singura intrebare este cat de dificil", conchide analiza "The Economist".(Anne Marie LUPASCU) Europa, "intr-o criza profunda" Presedintia germana a UE ar putea pierde sansa relansarii proiectului constitutional european, concentrandu-se prea mult pe eficienta institutionala si neglijand stabilitatea politica, sporirea responsabilitatii liderilor si implicarea cetatenilor in procesul decizional, comenteaza The Economist, citat de Mediafax. In momentul in care alegatorii francezi si olandezi au respins proiectul Constitutiei UE in vara anului 2005, liderii europeni au reactionat cu fermitate, denuntand o criza la nivelul intregului bloc comunitar. "Europa nu este in criza; este intr-o criza profunda", spunea atunci primul-ministru luxemburghez Jean-Claude Juncker. Potrivit articolului intitulat "Un monstru traieste din nou", publicat in editia electronica a revistei The Economist, "ideea unei crize este absurda". "Tratatul constitutional nu era bine conceput, iar respingerea sa a creat sansa importanta de a-l remedia. A doua sansa a venit acum. La preluarea presedintiei Consiliului Uniunii Europene, Germania a promis sa considere prioritara relansarea Constitutiei. Insa si cea de-a doua oportunitate ar putea fi irosita", apreciaza editorialistii de la The Economist. (G.D.) Cipru primeste muncitori romani Guvernul cipriot a decis sa nu stabileasca nici o clauza cu privire la angajarea cetatenilor romani si bulgari in Cipru, chiar daca isi rezerva dreptul de a impune restrictii in cazul deteriorarii relatiilor pe piata muncii, relateaza Mediafax. Aceasta decizie survine ca urmare a convingerii ca Ciprul nu se va confrunta cu un aflux de imigranti din Romania si Bulgaria. "Republica Cipru nu isi face griji ca va exista un aflux masiv de muncitori romani si bulgari in tara in asemenea masura incat piata muncii sa fie afectata grav", a explicat purtatorul de cuvant al guvernului, Christodoulos Pashiardes. Pashiardes a declarat ca exista o "exagerare pe aceasta tema", adaugand ca Ciprul nu s-a confruntat cu aceasta problema in 2004, cand a aderat la UE alaturi de alte noua state. (G.D.) n