Miruna MUNTEANU 

Editorialul meu de saptamana trecuta - in care deplangeam incapacitatea comunitatii internationale de a opri tragedia care se consuma sub ochii nostri in Liban - a starnit atatea reactii, incat ma vad nevoita sa revin cu cateva precizari. Daca un observator lucid si echilibrat ca Gabriel Andreescu imi atribuie afirmatii care nu imi apartin inseamna ca eu nu m-am exprimat destul de clar. Nu am sustinut niciodata ca "civilii sunt vanati de aviatia israeliana". Este, evident, absurd sa credem ca Ierusalimul doreste o baie de sange nevinovat. Daca nu din considerente morale, macar din motive pragmatice. Este, de asemenea, fals ca as fi pus vreodata la indoiala dreptul Israelului de a-si apara populatia. Metoda aleasa mi se pare insa problematica. Disproportionata si ineficienta. Predestinata sa atate ura, nu sa aduca pacea si reconcilierea la frontierele sale. Gabriel Andreescu a fost oripilat ca am indraznit sa compar actualul razboi din Liban cu criza din Kosovo, din 1999. Ce sa vezi ca aceeasi operatiune NATO a fost invocata recent chiar de Ehud Olmert. Premierul israelian a declarat pentru cotidianul german "Welt am Sonntag": "Statele europene au atacat Kosovo si au ucis 10.000 de civili. 10.000! Si nici una dintre aceste tari nu suferise de pe urma unei singure rachete (sarbesti - n.n.). Nu spun ca interventia din Kosovo a fost gresita. Dar, va rog, nu ne tineti noua lectii despre tratamentul aplicat civililor." Nici eu nu m-as fi putut apara mai bine! Nu pot fi de acord cu Gabriel Andreescu nici atunci cand sustine ca atacarea jurnalistilor si a institutiilor de presa este interzisa "in principiu, dar nu in context", explicand ca "angajatii de la Al Manar nu sunt ziaristi, ci "luptatori cu imaginea si cuvantul". O asemenea interpretare deschide drum oricaror crime, de vreme ce - de cand e lumea si pamantul - propaganda este o componenta nelipsita in orice conflict. Nu am avut ocazia sa vizionez productii Al Manar, dar am urmarit luni de zile, siderata, programele Fox News. Manipularile grosolane ar trebui pedepsite cu bombe si gloante? Simt nevoia sa consemnez si opinia unui cititor israelian, dr. R. Neumann din Haifa. Acesta mi-a scris: "Afirmati ca ziaristii - cat de partinitori ar fi - sunt protejati (fizic) prin conventii internationale, conventii nerespectate de catre Israel si SUA. Este adevarat. Dar moral si profesional-intelectual nimic nu-i poate proteja pe cei de la Al Manar sau pe alti ziaristi lipsiti de corectitudine." De acord. Distrugerea credibilitatii nu este, insa, totuna cu pulverizarea fizica. Principiile fundamentale ale legislatiei internationale nu ar trebui sa fie negociabile. Daca ii protejam pe propagandistii care ne convin si ii ucidem pe cei care ne enerveaza, nu mai avem dreptul sa vorbim despre echitate. Este si acesta un exemplu de dublu standard. Din pacate nu singurul si nici cel mai grav. Iata un altul: comentatori care prezinta UCK drept o "formatiune insignifianta", mobilizata pentru apararea musulmanilor persecutati de sarbi in Kosovo, fac mare caz - atunci cand "contextul" le-o cere - de infiltrarea Al-Queda in fosta Iugoslavie. Paradoxal, tocmai cei care agita mai tare primejdia islamizarii Europei sunt cei mai aprigi sustinatori ai interventiei NATO impotriva Serbiei. Pai cum se face ca, in 1999, oamenii lui Ben Laden erau luptatori pentru dreptate, iar acum - aceiasi indivizi si in acelasi context - au devenit teroristi odiosi? Fara ca aceasta schimbare de perspectiva sa schimbe in vreun fel perceptia asupra represaliilor sarbesti. Au fost acestea disproportionate? Poate. Cele israeliene nu sunt? "Interventia umanitara are legitimitate istorica, iar ea a devenit chiar o obligatie in sistemul de drept stabilit dupa Al Doilea Razboi Mondial" - scrie Gabriel Andreescu. De acord. Atunci de ce comunitatea internationala asista nepasatoare la dezastrul din Liban? La cat trebuie sa ajunga numarul victimelor pentru ca Statele Unite sa se hotarasca sa faca presiuni asupra Israelului pentru incetarea focului? Fiindca, repet, singura liniste pe care o pot aduce bombele este cea vesnica, a mortii. De o parte si de cealalta a granitei, supravietuitorii se vor uri insa si mai inversunat. Cercul vicios al violentei se va perpetua. Gabriel Andreescu nu este singurul care ma acuza ca reprosez Israelului o actiune initiata, de fapt, de Hezbollah. "Nu este vorba de dreptatea celui puternic, ci de dreptatea celor care-si apara existenta de stat; ca acesta se dovedeste mai puternic este un alt fapt, cu semnificatia lui." - scrie dr. Neumann, din Haifa. Cuvintele lui m-au pus pe ganduri. Parintii Bisericii ne invata si ei: "Ocroteste-l pe cel slab, dar nu impotriva celui drept." Din nefericire, intr-o zona macinata de jumatate de secol de razboi (deschis sau mocnit), lumea nu poate fi evaluata in alb si negru. Nu exista combatanti complet inocenti. Exista furie, disperare, sete de razbunare. Si multe victime colaterale.