Fostul deputat al Partidului Social Democrat, Viorel Gheorghiu, condamnat la trei ani si jumatate de inchisoare pentru ca si-a inscenat furtul propriei masini, a contestat decizia Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, trimitand totodata memorii ministrului Justittiei, Monica Macovei, presedintelui tarii, Traian Basescu, precum si tuturor membrilor Parlamentului European si judecatorilor Curtii Europene a Drepturilor Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Gheorghiu sustine, in memoriile adresate, ca dosarul sau a fost unul creat pe baza "ingerintelor politice in actul de Justitie comise de doamna senator Rodica Stanoiu, in timpul mandatului sau de ministru al Justitiei". Actiune la "comanda politica" Pe de alta parte, Gheorghiu acuza instanta de actiune la "comanda politica". Astfel, fostul deputat declara: "Desi procurorul de sedinta, in final, la Judecatoria Sectorului 1, a cerut o pedeapsa sub minimum de 18 luni de inchisoare prevazut de lege, instanta, la aceeasi comanda politica, a aplicat o pedeapsa de trei ani si jumatate inchisoare, anuland, practic in baza concluziilor depuse, rechizitoriul si formuland o alta motivare. Conform probelor irefutabile din dosar se recunoaste ca am platit cu 4 zile inaintea furtului, suma de patru mii de marci reprezentand revizia masinii in Germania, am instrainat masina contra sumei de 1 mii de marci, urmand sa platesc diferenta dintre valoarea de asigurare si valoarea reziduala, de aproximativ noua mii de marci. Respectiv, urma sa platesc 13 mii de marci si sa primesc in schimb 10 mii de marci pentru a mi se fura masina, in loc sa sa o restitui companiei de leasing, cu care nu aveam clauza de cumprare, urmand sa nu mai platesc nimic, cel mult, datorita faptului ca evaluarea masinii era de circa 60 de mii de marci, sa mai primesc banii inapoi dupa vanzarea masinii". Motivarea deciziei e hilara Totodata, fostul deputat Viorel Gheorghiu incrimineaza si motivarea sentintei de condamnare la trei ani si jumatate de inchisoare, mentionand ca aceasta este una "ilara". "Intr-adevar autoturismul fiind utilizat in baza unui contract de leasing, inculpatul nu avea posibilitatea de a incasa suma asigurata, aceasta revenind conform clauzelor contractuale societatii proprietare, respectiv societatii de leasing BMW. Instanta retine insa ca fata de situatia de fapt inculpatul urma a obtine alte avantaje materiale, care constau nu in suma asigurata si pe care nu avea posibilitatea de a obtine, ci in pretul pe care ar fi urmat sa il incaseze in urma vanzarii autoturismului-respectiv aproximativ 10 mii de marci germane, cat si faptul ca inculpatul nu ar mai fi fost obligat sa achite intreaga valoare de asigurare 47.000 marci germane si valoarea reziduala, de 54-56 deutch mark. Sustinerea inculpatului in sensul ca in acest fel ar fi pierdut suma de 108.000 DM, achitata deja, este o apreciere pe care instanta o va inlatura intrucat aceasta suma a reprezentat contravaloarea folosintei autoturismului pe parcursul derularii contractului de leasing, iar pe de alta parte, cuantumul modic al folosului concret, cat ar fi revenit inculpatului ca urmare a savarsirii faptei sau eventuala disproportie intre acest folos si o suma citata in prealabil, nu este un argument ca ar putea inlatura raspunderea penala sau ar putea conduce la concluzia ca fapta nu exista", se arata in motivarea deciziei. (D.E.I.)