SUCCESE * A condus operatiunile de eliberare a celor trei ziaristi romani rapiti in Irak * A promovat o politica de apropiere fata de Republica Moldova * A perfectat stabilirea bazelor militare americane in Romania si a strans relatiile cu SUA * A condamnat pactul Ribbentrop-Molotov, care a condus la anexarea Basarabiei si a nordului Bucovinei de catre URSS * A fost activ in timpul inundatiilor care au lovit Romania. De notorietate sunt cele 14 vizite ale sale la podul de la Maracineni * A contribuit la "primenirea" Parchetelor, semnand decretele de eliberare din functie a mai multor procurori-sefi, inclusiv a procurorului general Ioan Amarie * A lasat Guvernul sa-si faca treaba in timpul crizei gripei aviare, fara a emite semnale contradictorii ESECURI * A esuat in lupta impotriva coruptiei, dupa ce in campania electorala s-a angajat sa starpeasca acest flagel. Apelul sau adresat romanului de rand sa nu mai dea spaga a aruncat in derizoriu promisa ofensiva de ridicare "in tepe" a marilor corupti * A vrut alegeri anticipate, dar nu i-au iesit. A rezultat, in schimb, o criza majora. * A cerut schimbarea presedintilor pesedisti ai celor doua Camere ale Parlamentului, Nicolae Vacaroiu si Adrian Nastase - fapt nerealizat. La fel s-a intamplat si in cazul sefilor de Consilii Judetene. * S-a pronuntat pentru fuziunea PNL-PD, insa i-a ghidat pe democrati spre popularii europeni, facand imposibil proiectul unificarii * Initiativa transformarii Legislativului intr-un Parlament unicameral s-a lovit de refuzul majoritatii parlamentare. * A promis schimbarea sefilor SRI si SIE, Radu Timofte si Gheorghe Fulga, dar acestia au ramas neclintiti. In schimb, l-a dat jos, recent, pe directorul STS, Tudor Tanase, cel pe care l-a laudat la inceputul anului. * In relatia cu partidele politice a dovedit o atitudine partizana, favorabila fostilor colegi din PD. Reprosurile aduse liberalilor si eticheta "solutie imorala", lipita de la inceput pe fruntea PUR, au creat o atmosfera tensionata in interiorul Coalitiei * In raporturile cu Guvernul a avut tendinta de a acapara cat mai multa putere executiva, fortand prevederile constitutionale. L-a hartuit in permanenta pe primul ministru Tariceanu, acuzandu-l de vulnerabilitate la "grupuri de interese", fara a proba insa gravele afirmatii. * Justitia ramane, inca, nereformata * Admite ca are o relatie "foarte proasta" cu presa. Critica ziaristi ori de cate ori are ocazia, iar uneori ii si acuza fara sa prezinte probe. Reprezentantii mass-media nu mai au voie in avionul prezidential. * A mintit in cazul telefonului dat de Tariceanu procurorului general Ilie Botos, spunand, initial, ca nu a existat o astfel de convorbire. Ulterior, si-a recunoscut "declaratia incorecta", insa a continuat acuzatiile la adresa premierului. In cele din urma, CSM nu i-a gasit lui Tariceanu nici o vina. * A promis ca arhivele SRI vor fi transferate CNSAS cu tot cu cladire si nu a fost asa. Deconspirarea fostei politii politice bate pasul pe loc. * A asigurat romanii ca adevarul despre Revolutie va iesi la iveala. "Cine a tras in noi?" - nu si-a gasit nici pana astazi raspunsul. * Prin numirea unor gradati in functii cheie la Cotroceni - generalii Constantin Degeratu si Sergiu Medar - a reusit "militarizarea" unei parti a Administratiei Prezidentiale. In statele democratice posturi similare sunt ocupate de civili. * Nu a renuntat la casa din "Mihaileanu", desi a promis ca o va face. * A fost parasit de colaboratori importanti, intelectuali de marca precum Andrei Plesu. * A tensionat relatiile cu Uniunea Europeana in momentul in care a avansat posibilitatea redeschiderii unor capitole de negociere. Franta si Germania au ramas suparate pe noi, mai ales ca s-au vazut in afara Axei Bucuresti-Londra-Washington * Relatiile cu Rusia s-au racit. Implicarea in chestiunea Transnistriei nu a avut nici un rezultat, iar sintagma "Marea Neagra - lac rusesc" a iritat Moscova. ACTIUNI CONTESTATE * In actiunile sale de "presedinte-jucator" sau "presedinte-implicat", rol pe care si l-a asumat, forteaza uneori limitele Constitutiei * Constituirea Comunitatii Nationale de Informatii este privita ca o incercare de subordonare a serviciilor secrete de catre Cotroceni * Consultarea populatiei prin referendum cu privire la chestiunea Parlamentului unicameral, indiferent de vointa Parlamentului, ridica semne de intrebare in privinta legalitatii * Interventia in politica vanzarilor de produse petroliere s-a suprapus atributiilor pe care le are Consiliul Concurentei, sustin petrolistii * Pozitia de "lider zonal" la Marea Neagra poate aduce beneficii pentru Romania, dar ascunde si riscuri * Trecutul sau de comandant de nava a facut obiectul unui proces, dupa ce Mugur Ciuvica l-a acuzat ca a fost informator al Securitatii. Ciuvica a pierdut procesul * Dosarul "Flota" a ramas neclarificat * Manifesta deseori un comportament atipic pentru un sef de stat. Ii plac petrecerile, anturajul feminin, restaurantul Golden Blitz. Rade, canta si danseaza, chiar si atunci cand nu este cazul. Desi nu este un bun vorbitor de limba engleza, nu ezita sa tina discursuri in limba lui Shakespeare. NUME: BASESCU PRENUME: TRAIAN Data si locul nasterii: 4 noiembrie 1951, orasul Basarabi, jud. Constanta Starea civila: casatorit Religia: ortodoxa Nationalitatea: romana Cetatenia: romana Limbi straine: engleza Studii: * In 1976 a absolvit Institutul de Marina "Mircea cel Batran", Facultatea de Navigatie, Sectia Comerciala * In 1995 a absolvit Cursurile Avansate de Management in Industria Transportului Maritim ale Academiei Norvegiene, ca bursier al acestui stat Activitatea profesionala: * 1976-1981 Ofiter Maritim gradele III, II si I, pe nave de mare tonaj la NAVROM Constanta * 1981-1987 Capitan de Cursa Lunga, Comandant al navelor: ARGES, CRISANA si BIRUINTA - Nava Amiral a Flotei Comerciale Romane * 1987-1989 Sef al Agentiei NAVROM din Anvers * 1989-1990 Director General al Inspectoratului de Stat al Navigatiei Civile din Ministerul Transporturilor * 1990-1991 Subsecretar de Stat - Seful Departamentului Transporturi Navale din Ministerul Transporturilor * 1991-1992 ministru, Ministerul Transporturilor * 1992-1996 deputat, Parlamentul Romaniei * 1996-2000 ministru, Ministerul Transporturilor in guvernele Victor Ciorbea, Radu Vasile si Mugur Isarescu * 2000-decembrie 2004 Primar General al Municipiului Bucuresti * 20 decembrie 2004 - prezent presedinte al Romaniei Activitatea politica: * 1991-1992 ministrul Transporturilor in Guvernele Roman si Stolojan * 1992-1996 deputat al Partidului Democrat si vicepresedintele Comisiei de Industrie si Servicii a Camerei Deputatilor * 1996 dupa demisia din Parlament si renuntarea la imunitatea parlamentara, director coordonator al campaniei electorale a lui Petre Roman * din 1996 deputat PD de Vaslui, Ministrul Transporturilor in Guvernele Ciorbea, Vasile, Isarescu * 2000-2001 presedinte al Organizatiei Partidului Democrat al Municipiului Bucuresti * 2001-18 decembrie 2004 presedintele Partidului Democrat * 2003-18 decembrie 2004 co-presedinte al Aliantei D.A. Averea primului om in stat Potrivit declaratiei de avere, presedintele Romaniei, Traian Basescu, detine doua terenuri intravilane, ambele in Bucuresti, cu o suprafata de 174 mp, respectiv 46,3 mp, achizitionate in cursul anului 2002. De asemenea, seful statului a cumparat in 2002, tot in Capitala, un apartament cu suprafata de 370 mp cu o valoare impozabila de 2.487.914.349 lei. In declaratia de avere, Basescu a precizat ca mai detine, in Bucuresti, si un garaj, de 30 mp, cu o valoare impozabila de 42.399.071 lei. La capitolul autoturisme, presedintele poseda doua masini: un Matiz fabricat in 2003 si un Peugeot cu anul de fabricatie 2005. Totodata, familia Basescu detine bijuterii din metale pretioase - cercei, bratari, lantisoare - cu o valoare estimata de 20.000 de euro. Seful statului mai are ceasuri si brichete, in valoare de 35.000 de euro, dar si tablouri, cu o valoare estimata la 17.000 de euro. El are conturi si depozite bancare in USD administrate de ABN AMRO Bucuresti - 40.800 USD - si ING Bucuresti - 38.601 USD. Detine si depozite in euro, administrate de ING Bucuresti in valoare de 26.597 euro. Potrivit declaratiei de avere, in ultimul an fiscal, Traian Basescu a incasat, per total, suma de 401.995.686 lei, de la Primaria Capitalei si de la Presedintie. De asemenea, sotia presedintelui, Maria Basescu, a cumulat un venit de 24.288.000 lei. Casa din "Mihaileanu" Numele presedintelui a fost implicat insa si intr-un scandal referitor la un imobil din strada Stefan Mihaileanu pe care seful statului l-ar fi detinut, desi acesta nu era stipulat in declaratia de avere. Povestea a starnit valuri in presa centrala. Basescu a fost acuzat ca a incheiat, in anul 2002, un contract de inchiriere cu Primaria Capitalei, institutie pe care, la acea vreme, o conducea, al unui apartament din strada Stefan Mihaileanu, nr. 2, din Sectorul 2. La 31 octombrie 2002, Traian Basescu devine proprietar al unui imobil situat pe Soseaua Bucuresti-Ploiesti, casa pe care seful statului i-o va dona fiicei sale. Pentru dobandirea proprietatii din Stefan Mihaileanu, Basescu a achitat suma de 640 de milioane de lei, echivalentul a 19.301 dolari in acea perioada. Pe piata imobiliara din Bucuresti, un asemenea apartament valora cel putin 150.000 de euro. In urma scandalului mediatic iscat pe aceasta tema, el a declarat ca renunta la imobil, dar, ulterior, s-a razgandit si a spus ca asteapta concluziile anchetei care se afla in desfasurare. Departamentul National Anticoruptie (DNA) a decis ca presedintele Traian Basescu nu poate fi cercetat in prezent in legatura cu detinerea imobilului din strada Mihaileanu pentru ca, in calitate de presedinte, poate fi anchetat doar pentru inalta tradare. "Pastram dosarul si il arhivam. Acest dosar se poate redeschide oricand, dar nu atat timp cat Traian Basescu este presedinte", a declarat seful DNA, Daniel Morar. Initiative Unicameral show

		Mircea PAUN - ZIUA Foto

"Este nevoie de un referendum pentru revizuirea Constitutiei care sa promoveze un Parlament unicameral si sa simplifice procesul de decizie politica si legislativa". Cu aceste cuvinte, presedintele Traian Basescu isi anunta, in septembrie, la New York, intentiile cu privire la reformarea sistemului politic romanesc. In urmatoarele saptamani a inceput seria consultarilor cu partidele politice parlamentare pe tema data: reformarea si eficientizarea activitatii Legislativului. Consultarile au debutat cu reprezentantii PNL si au fost apoi intrerupte din cauza inundatiilor produse in mai multe zone ale tarii. PSD si PRM nu au raspuns invitatiei adresate de seful statului. Liberalii s-a pronuntat pentru introducerea votului uninominal si mentinerea sistemului parlamentar bicameral, cu Senatul transformat in reprezentant al comunitatilor locale. Democratii au pledat pentru un legislativ unicameral cu prerogative foarte clare si reducerea numarului de parlamentari. UDMR a anuntat ca este impotriva votului uninominal, mentionand ca doreste reformarea Parlamentului, cu mentinerea insa a sistemului bicameral. In fine, conservatorii considera potrivite sistem parlamentar unicameral si vot uninominal. La Cotroceni au fost chemati, apoi, reprezentanti ai societatii civile si ai mediului academic, Basescu dorind sa le asculte parerea. Discutiile s-au purtat pe o plaja larga de subiecte, mergand de la felul in care ar trebui sa arate in viitor Parlamentul (uni- sau bicameral), pana la modificarea modului de selectare a alesilor (uninominal, mixt, pe liste) si votul nominal. Diversitatea temelor abordate nu a permis formularea unor concluzii, astfel incat fiecare a retinut ce i-a convenit. Intalnirile vor continua in 2006. Ideea convocarii populatiei la urne pe tema legislativului unicameral a starnit vii dispute, majoritatea partidelor politice apreciind ca seful statului nu poate trece peste vointa Parlamentului in acest demers. In continuare, Traian Basescu sustine ferm ca reformarea institutiilor statului este o problema de interes national, iar presedintele are dreptul sa consulte populatia in acest caz. Asupra valabilitatii rationamentului sau urmeaza sa se pronunte Curtea Constitutionala. Presedintelei la pompa Tot presedintele Basescu a avut initiativa convocarii, la Cotroceni, a conducerilor societatilor petroliere, carora le-a cerut sa caute solutii comune pentru ca structura vanzarilor de produse petroliere in plan intern si la export, precum si preturile acestora sa tina seama cu precadere de faptul ca Romania este o tara care are resurse interne de titei cu un cost scazut la extractie. Seful statului a solicitat petrolistilor sa contribuie, prin politica de vanzari si de preturi, la indeplinirea obiectivelor din programul de dezvoltare, inclusiv la reducerea inflatiei si a deficitului de plati in comertul exterior. In cele din urma, petrolistii au ajuns la un acord de principiu cu seful statului, acceptand o ieftinire conditionata a benzinei. Reprezentantul unei companii de profil a precizat, ulterior, ca scaderea preturilor nu are legatura cu interventia presedintelui Basescu, ci de tendintele internationale. Micuta anticoruptie "Cer romanilor ca, incepand de maine, sa nu mai plateasca spaga, sa pretinda functionarului public, vamesului, medicului, oricui, inclusiv in relatiile dintre firmele private, sa respecte legea". Acesta initiativa-apel poarta tot marca Traian Basescu, seful statului facand o adevarata pledoarie pentru solidaritate la nivel national impotriva coruptiei si pentru redobandirea demnitatii si mandriei nationale, factori pe care i-a definit ca "determinanti" pentru modul in care Romania va pasi in Europa. Chemarea lansata de presedinte la lupta impotriva spagii a fost perceputa ca o expresie a neputintei in campania de capturare a "marilor rechini". 5% pentru Educatie In plina greva a profesorilor, cand negociatorii Guvernului se straduiau sa-i multumeasca pe sindicalisti cu 4% din PIB, presedintele intervine si pluseaza cu un procent. Basescu a cerut Executivului sa "gaseasca resurse" pentru a acorda Educatiei 5% din PIB "cu conditia ca aceste fonduri sa nu fie folosite numai pentru cresteri salariale, ci si pentru modernizarea sistemului". Pana la urma, a iesit cum a vrut presedintele. Holocaustul romilor In temeiul atributiilor constitutionale potrivit carora presedintele poate cere Parlamentului reexaminarea legii inainte de promulgare, Traian Basescu a retrimis Legislativului mai multe acte normative. "In sase luni am trimis, cred, inapoi la Parlament legi cate n-au trimis dl Iliescu si dl Constantinescu in toate mandatele la un loc", se lauda seful statului, la jumatatea anului. Printre actele returnate Parlamentului de notorietate sunt Codul rutier si Legea Holocaustului. In cazul acesteia din urma, seful statului a sugerat ca in definitia Holocaustului sa fie inclusa si minoritatea roma, intrucat si tiganii au fost victimele genocidului. Relatia cu Parlamentul Tinta ratata Presedintele Romaniei nu s-a prezentat pana acum in Parlament cu vreo declaratie politica sau pentru a expune "starea natiunii" dupa modelul lui Ion Iliescu. "Ciuca bataii" lui Basescu a fost partidul lui Dan Voiculescu, intrat la guvernare ca PUR, reincarcat PC si denumit generic de seful statului "solutia imorala". Dar, relatia care s-a deteriorat profund in cursul primului an de mandat al lui Traian Basescu este cea cu liberalii. O serie de lideri PNL au anuntat deja ca se gandesc sa sustina, in 2009, un alt candidat la Presedintie. In privinta PD, conducerea acestui partid isi sincronizeaza miscarile cu cele ale fostului sau presedinte, in toate problemele importante liderii democrati consultandu-se cu Traian Basescu. Cat despre structura pe care democratii si liberalii o alcatuiesc, Alianta PNL-PD, seful statului s-a exprimat in repetate randuri ca cele doua formatiuni "sunt condamnate sa guverneze impreuna". Chiar daca i-ar fi placut ca PNL si PD sa fuzioneze, Basescu a fost aproape convins ca aceasta nu se va realiza. "Alianta va gasi solutii" Una din tintele cele mai importante ale lui Basescu a fost schimbarea pesedistilor Nicolae Vacaroiu si Adrian Nastase din fruntea Parlamentului, demers care a reprezentat cel mai rasunator esec. "Cei doi presedinti de Camere sunt legati de clientela lor, fie ca unul e legat de Banca de Scont, fie ca altul are un prieten care a facut afaceri imobiliare in Bucuresti, cu RA-APPS", afirma Traian Basescu, la scurt dupa investirea sa. Acestea au fost primele sale critici la adresa presedintilor Legislativului. Seful statului aprecia ca ar fi "un act de decenta din partea celor doi presedinti de Camere sa renunte a mai sta in varful Camerelor", pentru ca oricum nu au putere. "Daca nu vor pleca, sunt sigur ca Alianta va gasi solutii politice", credea Basescu la acel moment. Dusmanul integrarii Cel mai dur atac al presedintelui la adresa PSD a fost lansat la sfarsitul lui septembrie. "PSD duce in acest moment o campanie teribila" astfel incat Romania sa rateze momentul integrarii in UE la 1 ianuarie 2007, sustinea Basescu. "Va asigur, si spun cu document in acest sens, ca PSD desfasoara o teribila campanie pentru un esec in intentia Guvernului de a materializa dreptul nostru de intrare in UE la 1 ianuarie 2007", sustinea presedintele referindu-se la scrisorile prin care liderii PSD se plangeau forurilor europene, invocand neconstitutionalitatea unor demersuri ale Coalitiei. De altfel, in vara, Traian Basescu a simtit nevoia sa dea asigurari ca atat timp cat va fi om politic cu responsabilitati nu va accepta niciodata o alianta cu PRM si nici cu PSD. "Intre mine si PSD distanta este mult prea mare", declara Traian Basescu. El sublinia si ca il "deranjeaza" orice fel de colaborare cu PSD. "Suficiente esecuri in Parlament" "Eu cred ca Parlamentul si-a facut datoria. Tinand cont chiar de realitatile structurii Parlamentului, sunt destule legi care au fost trecute, Parlamentul a fost foarte productiv, eficient", arata seful statului in august. Traian Basescu era de parere ca s-a produs si o imbunatatire a calitatii legilor. "In acelasi timp, este clar ca Alianta a avut suficiente esecuri in Parlament cand, nereusind sa aiba majoritatea, a avut acte normative care au picat la votul Parlamentului", sustinea presedintele. "In sase luni am trimis, cred, inapoi la Parlament legi cate n-au trimis dl. Iliescu si dl. Constantinescu in toate mandatele la un loc. Le-am trimis la reanalizare cu propuneri de modificare a unor articole", amintea Basescu. Solutia imorala Din prima luna de mandat, Traian Basescu afirma ca " este extrem de dificil pentru primul-ministru sa aiba in structura Guvernului un partid care a fost aliatul PSD in campanie si care acum revendica prefecturi". El se declara "un adept al alegerilor anticipate imediate pentru a scapa de o solutie imorala care se numeste PUR". Presedintele continua: "E foarte dificil pentru Calin Popescu Tariceanu sa explice si electoratului, si celor doua partide din Alianta cum poti sa pui un prefect de la un partid care, in campanie, ti-a fost extrem de ostil. Sau cum poti sa pui un prefect de la un partid care a sustinut desemnarea lui Nicolae Vacaroiu si a lui Adrian Nastase ca presedinti ai Camerelor. PUR, in primul rand, trebuie sa corecteze aceasta eroare ca sa devina credibil". La inceputul lui noiembrie, PC i-a trimis presedintelui o scrisoare prin care ii cerea sa-si clarifice pozitia in privinta afirmatiilor potrivit carora fostul PUR ar reprezenta o solutie imorala pentru coalitia de guvernare. Fuziunea PNL-PD "Cel putin sufleteste, raman pe solutia fuziunii si, daca as spune ca nu, as minti. Voi incerca sa fiu un presedinte al tuturor romanilor, dar categoric gandesc ca ceva trebuie sa se intample. Cred ca trebuie sa se faca fuziunea. Trebuie realizat un singur partid", aprecia Traian Basescu in ianuarie. Doar o luna mai tarziu, presedintele isi exprima scepticismul in privinta fuziunii PNL-PD, adaugand ca "guvernarea ar deveni mai solida daca cele doua partide ar fuziona" . "Nu cred ca fuziunea se va realiza", marturisea seful statului. "Pentru a face fuziunea e nevoie de doi presedinti foarte puternici, mai spunea presedintele. El admitea faptul ca desi fuziunea PNL-PD nu mai era o prioritate pentru nici una din cele doua formatiuni si sublinia ca PNL si PD sunt "condamnate" sa ajunga pana la alegerile viitoare, din 2008, impreuna. Ciocnirile cu PNL Primele scantei in relatia cu liberalii au aparut in momentul in care Traian Basescu anunta, la inceputul lunii martie, relansarea lui Theodor Stolojan in prim-planul vietii politice. Seful statului afirma ca Alianta PNL-PD are oricand in Stolojan un "excelent port-drapel" in cazul declansarii alegerilor anticipate. Pana la criza produsa de renuntarea la demisie a lui Tariceanu, nemultumirile PNL fata de Traian Basescu au fost legate de criticile aduse de presedinte Guvernului. Demisia Monei Musca din conducerea liberala si din fruntea Ministerului Culturii a pus, din nou, PNL pe jar. Theodor Stolojan si-a exprimat dorinta de a se implica mai mult in PNL. Disputele din interiorul formatiunii liberale s-au incheiat printr-un vot de incredere al membrilor Delegatiei Permanente (DP), care s-au pronuntat pentru sustinerea lui Calin Popescu Tariceanu la sefia PNL si a Executivului. Radu Campeanu declara atunci ca "il suspecteaza pe Traian Basescu de implicare in involburarea produsa in PNL". Liberalii nu il mai iubesc Evolutia meciului dintre presedinte si liberali l-a avut in prim-plan, in repriza a doua, pe Ludovic Orban, liderul PNL Bucuresti. Acesta ii transmitea, la sfarsitul lunii septembrie, lui Basescu faptul ca liberalii nu-l mai iubesc, dar il sustin. "Daca presedintele vrea sa mai fie sustinut de PNL, trebuie sa-si modifice comportamentul fata de acest partid", spunea Orban. Basescu replica: "Putini ma iubesc, dar multi ma sustin". Seful PNL Bucuresti nu s-a lasat. Cateva saptamani mai tarziu ii cerea presedintelui sa-i schimbe pe procurorul general Ilie Botos, precum si pe sefii SIE, SPP si SRI. Ulterior, toate aceste solicitari au fost cuprinse intr-o Rezolutie adoptata de Delegatia Permanenta a PNL. Conflictul a culminat, in urma cu o luna, cand Orban a sustinut ca liberalii trebuie sa-si desemneze un candidat la Presedintia Romaniei, din cauza faptului ca actualul sef al statului "are un stil care nu se potriveste functiei de presedinte". Relatia cu Guvernul Cu biciul pe premier Presedintele a promis de la bun inceput ca, atunci cand Guvernul nu face "ce trebuie", el nu o sa taca. Si s-a tinut de cuvant. Periodic, dinspre Cotroceni au fost lansate spre Palatul Victoria avertismente si critici. Cele mai multe s-au lovit de premierul Tariceanu. Insatisfactii Inca din ianuarie, presedintele Basescu i-a atras atentia primului ministru proaspat investit ca diverse grupuri de interese, care au fost protejate de guvernarea anterioara, incearca sa aiba acces la diversi ministri ai actualului executiv si chiar sa isi numeasca secretari de stat. Avertismentul a trecut neobservat. Luna de miere s-a prelungit pana in martie, cand Traian Basescu reclama primele "insatisfactii" fata de activitatea Executivului. Presedintele s-a declarat nemultumit de intarzierea elaborarii proiectului prin care evaziunea fiscala sa fie declarata act criminal. Premierul a raspuns criticilor, aratand ca termenul pentru elaborarea legislatiei privind evaziunea fiscala expira la sfarsitul lunii, data pana la care vor fi operate modificarile necesare. Tariceanu, luat la ochi Doua luni mai tarziu, cu prilejul inundatiilor din luna mai, critica prezidentiala s-a personalizat. Basescu s-a plans, la radio, ca Tariceanu nu a gestionat cum trebuie criza inundatiilor. Cel vizat a reactionat defensiv, aratand ca "intotdeauna este loc si de mai bine". Presedintele a continuat: Guvernul nu s-a implicat cum trebuie in criza medicamentelor si, mai mult, se pare ca pierde ritmul in procesul de integrare in UE. Basescu a apreciat ca ministrii si inaltii functionari publici din Guvern lucreaza, totusi, la capacitatea lor maxima, dar a adaugat imediat ca la unii dintre acestia capacitatea este redusa. Toata aceasta hartuiala a fost perceputa de unii drept "santaj public" exercitat de presedinte asupra premierului in vederea declansarii alegerilor anticipate. "Motivul real este ca Basescu a folosit aceste crize pentru a ataca Guvernul, devenind dintr-un presedinte implicat un presedinte ipocrit", sustinea o voce din Parlament. Pro restructurare La jumatatea anului, Basescu si-a luat mana de pe Guvern. Odata cu razgandirea premierului Tariceanu in privinta demisiei, razboiul dintre Palate a devenit evident. Imediat, Basescu a inceput sa vorbeasca despre restructurarea Guvernului: "Cu certitudine restructurare a Guvernului se va face. De altfel, nici nu putem deveni membri ai Uniunii Europene fara sa avem ministere corespondente cu cele de la Bruxelles. Noi avem ministere care �se intalnesc cu nimeni� in relatiile bilaterale si ministere care �se intalnesc tot cu nimeni la Comisia Europeana�". Razboiul In prima zi a lunii august, Basescu arunca bomba, avertizand "asupra pericolului ca oameni din Executiv sa intre sub influenta unor grupuri de interese economice". Seful statului solicita Guvernului "sa actioneze doar sub influenta programului de guvernare, asa cum a fost convenit de partidele politice, si nu sub influente care pot schimba decizia politica". A doua zi, premierul Tariceanu solicita directorilor SRI si SIE sa ii trimita urgent acele informatii care reflecta preocuparea presedintelui. Din informatii nu a reiesit ca s-ar fi produs cazuri de genul celor semnalate de Basescu. A urmat binecunoscutul scandal al "grupurilor de interese" in care s-au vehiculat trei nume si nici o proba. Avertismente Ingrijorati de relatia tensionata existenta intre Palate, anumiti membri ai Cabinetului indeamna la pace. Marko Bela remarca faptul ca disensiunile dintre presedinte si premier afecteaza activitatea Guvernului, aratand ca "disputa publica intre cele doua institutii nu duce la nimic bun". Basescu preseaza in continuare, cerand solutionarea crizelor din sistemele sanitar si energetic, precum si rezolvarea problemelor privind numirile sefilor de vama. Iata mesajul transmis de presedinte de la San Francisco: "Nu am nici o ezitare sa atentionez Guvernul pentru ca nu a rezolvat problemele din sanatate, problema scoaterii oamenilor din vama pe criterii clientelare". In economia disputelor presedinte-premier nu trebuie uitat scandalul generat de telefonul dat de Tariceanu procurorului general Ilie Botos. Preferatii presedintelui Relatia sefului statului cu ceilalti membri ai Cabinetului este mai putin cunoscuta. Se stie doar ca Traian Basescu nu-i prea are la inima pe ministrii PC (PUR), cu totul alta fiind relatia presedintelui cu fostii lui colegi de partid - reprezentantii PD. Dintre acestia din urma, cea mai mare trecere la Cotroceni o are ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga. Basescu are o parere buna si despre ministrul Justitiei, Monica Macovei. Poteca la Guvern In Palatul Victoria, actualul presedinte a pasit mai des decat fostul sef al statului, Ion Iliescu. Traian Basescu a uzat din plin de prevederile articolului constitutional potrivit caruia presedintele poate lua parte la sedintele Guvernului in care se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru, in alte situatii. Pasiunea lui Basescu pentru participarea la sedintele de Guvern, inclusiv atunci cand Tariceanu este plecat din tara, este vazuta de unii analisti ca fiind expresia dorintei actualului presedinte de a acapara cat mai multa putere executiva. De altfel si Traian Basescu recunoaste acest aspect: "Daca as fi avut mai multa putere executiva, cu certitudine as fi stat in fruntea comandamentului de inundatii". Nu numai presedintele vine la Palatul Victoria, ci si premierul merge la Cotroceni. Basescu il primeste pe Tariceanu in fiecare miercuri si ori de cate ori este cazul. Laude Cateodata, presedintele Basescu a avut si cuvinte de lauda pentru Guvern. Ultima data s-a intamplat la investitura actualului ministru al Educatiei, Mihail Hardau. El a apreciat ca actuala echipa guvernamentala este una performanta, insa a avut grija sa il "impunga" putin pe Tariceanu: "As face o mentiune - sa nu fie gresit inteleasa aceasta afirmatie a mea - tot timpul am vorbit despre un Guvern al Romaniei performant si nu am clasificat vreodata prim-ministrii pe care i-a avut Romania din 1990 incoace. Vorbesc de cel mai performant Guvern ca echipa", a spus Basescu. Analistii amintesc ca premierul Tariceanu nu este primul sef de Executiv care are o relatie dificila cu presedintele tarii. In ultimii 15 ani, mai multi prim-ministri s-au aflat in situatii extreme, chiar daca din cauze foarte diferite, si au sfarsit prin a demisiona, voit sau fortat: Petre Roman in 1991, Victor Ciorbea in 1997, Radu Vasile in 1999. Tariceanu a rezistat primul an. Relatia cu Justitia "Sunteti independenti, faceti-va treaba!" Justitia este una din temele cele mai des abordate de presedintele Basescu, in declaratii publice si la diverse reuniuni ale magistratilor, de cele mai multe ori afirmatiile fiind critice. "Sunteti independenti, faceti-va treaba!" a fost mesajul sefului statului catre magistrati, la sfarsitul lunii iunie. Traian Basescu si-a inceput mandatul, prezentandu-se la sedintele de bilant ale PNA, ale Ministerului Public, la reuniunile Consiliului Superior al Magistraturii. Mai intai, presedintele - aflat la bilantul Ministerului Public - a tinut sa-i asigure pe magistrati ca nu vor exista ingerinte ale politicului in actul de justitie. El spunea clar atunci: structura de conducere a Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu va fi schimbata "numai pentru ca a fost numita inainte de alegeri", ci doar daca nu va realiza performanta, precizand insa ca acest subiect se va discuta "dupa un timp indelungat". "Daca vreunul dintre dumneavoastra crede ca nu se poate angaja in ce avem de facut, prezentati domnului Procuror General demisia. Nu ramaneti in functii ca sa blocati un proces de care Romania are nevoie!", le spunea Traian Basescu magistratilor avertizandu-i ca Justitia este problema cea mai grea a Romaniei in cursa spre UE, alaturi de coruptie. "Eu va pot spune fara ezitare ca aproape toate institutiile de forta ale statului sunt afectate de coruptie", sustinea Basescu. "Ce avem de facut?" Critici dure la adresa PNA au fost lansate de seful statului dupa evaluarea activitatii acestei institutii de catre Freedom House, la mijlocul lunii aprilie. Tot atunci, PNA isi prezenta in culori calde raportul de activitate. Traian Basescu aprecia ulterior, intr-o declaratie de presa, ca atributiile PNA erau extem de largi, iar palierul sau de activitate trebuia ingustat pentru ca aceasta institutie sa se poata ocupa de marea coruptie, neatinsa in mod real. Basescu arata ca, dupa prezentarea raportului PNA de catre seful acestei institutii, Ioan Amarie, a constatat ca cea mai mare parte a cazurilor rezolvate sunt cazuri foarte mici de coruptie sau cazuri de coruptie rezolvate ca urmare a unor denunturi. "I-am cerut lui Amarie sa ridice nivelul calitatii umane si profesionale in PNA", mentiona presedintele. El admitea ca exista foarte multi magistrati care sunt onesti, hotarati sa-si faca treaba, dar - in acelasi timp - justitia romaneasca este atinsa de fenomenul coruptiei si de lipsa de profesionalism. "Ce avem de facut?", intreba Basescu, tot el raspunzand: "Reforma justitiei si, din acest punct de vedere, ministrul Justitiei are toata sustinerea mea pentru ca planul de actiune anticoruptie sa devina realitate". "Raspunzi cu functia!" La sfarsitul lunii aprilie, Basescu a dat de pamant cu CSM. "Nerealizarea obiectivelor atrage revocarea din CSM. Inseamna sa raspunzi cu functia! E o propunere pe care v-o fac si dumneavoastra o s-o adoptati!", le spunea presedintele judecatorilor din CSM, adaugand: "Oricine trebuie sa plateasca cu functia neatingerea performantelor". El avertiza insistent: "Vital e raportul din noiembrie, cand ni se va spune daca se aplica clauza de salvgardare sau nu!". "Sa stabilim cum raspunde fiecare. Pleaca din CSM. Demisioneaza! Vreau sa stiu cum se manifesta responsabilitatea (...) Stabilim aici ce inseamna raspunderea si cum se materializeaza responsabilitatea", sublinia presedintele. La aceeasi reuniune, Traian Basescu a pus-o la punct pe controversata judecatoare Maria Huza: "Doamna Huza, ati fi fost responsabila de vreo cinci masuri. Priviti ca prin ceata la legile astea si ati fi functionat ca o frana. Scoateti-va de pe tabel!". Sustinere deplina pentru Macovei In fata membrilor CSM, Basescu a fost categoric: "Ministrul Justitiei, Monica Macovei, are sustinerea Aliantei si a mea sa-si duca pana la capat mandatul si in nici un caz nu va fi schimbata din Guvern. CSM e sustinut a priori. (...) Suntem dependenti unii de altii. Sa gasim o formula care lasa deoparte orgoliile. Unul fara altul nu reusim sa scoatem piatra mare aruncata intr-un lac adanc". Presedintele a facut acest apel la membrii CSM, subliniind ca "formula" este importanta pentru cetatenii Romaniei: "Cred ca am ajuns la stadiul la care nu ne mai putem permite nici un fel de risc. Aici nu mai discutam de rabat, ci de riscul pe care il transferam catre 22 de milioane de romani, daca se constata ca planul de actiune avizat de Bruxelles nu se realizeaza in Romania". Libera in a aplica legea Functionarea Justitiei este una dintre marile probleme ale Romaniei, iar pentru ca acest domeniu sa functioneze este nevoie de profesionalism si schimbarea mentalitatilor, aprecia la jumatatea primului an de mandat, in cadrul unui seminar, presedintele. "Una dintre cele mai mari probleme ale Romaniei se refera la functionarea Justitiei ca structura independenta in stat", insista Basescu, precizand ca asumarea raspunderii Guvernului pe pachetul de legi privind Justitia si Proprietatea a fost "ultimul segment al desavarsirii sistemului juridic, ca putere independenta in stat, din punct de vedere legislativ". "Pentru mine, ca politician, este clar ca pana vom avea o Justitie cu adevarat performanta trebuie sa investim enorm in pregatirea oamenilor, schimbarea accelerata a mentalitatii celor care lucreaza in Justitie, crearea acelei mentalitati independente, libere de influenta politica uneori facuta direct, uneori doar in constiinta omului", spunea presedintele. Basescu remarca faptul ca pana in 2004, Justitia a fost controlata masiv, politic, iar "acum trebuie sa-i dam sentimentul ca este libera in a aplica legea". "Intelegeti-va misiunea!" La sarbatorirea Zilei Justitiei, la inceputul lunii iulie, Traian Basescu le cerea magistratilor sa inteleaga "foarte bine" faptul ca ei sunt cei care vor decide "intrarea sau amanarea intrarii Romaniei in Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007". "Dumneavoatra sunteti cei care veti decide intrarea sau amanarea intrarii Romanie in UE la 1 ianuarie 2007. Sa ma intelegeti foarte bine: nu se pune problema incercarii unui transfer de responsabilitate. Raportul de tara de la sfarsitul acestui an este esential", afirma Basescu, subliniind: "Justitia este, de departe, sectorul problema. Repet, este sectorul problema! Este singurul pe care Guvernul nu poate actiona, este singurul care, prin propria constiinta, trebuie sa rezolve lucrurile". "Va garantez ca sunteti independenti si ca nimeni nu se atinge de dumneavoastra, indiferent ce solutie dati", asigura presedintele. "Intelegeti-va misiunea! Poate niciodata Romania nu a fost atat de dependenta de justitie ca acum". Curtea a infrant vointa Executivului "Hotararea Curtii Constitutionale infrangea vointa Guvernului care isi asumase raspunderea pe o lege in Parlament", constata presedintele dupa ce patru articole din pachetul de legi privind reforma Justitiei fusesera declarate neconstitutionale. El s-a limitat la a adauga: "Hotararile Curtii Constitutionale sunt obligatorii pentru Parlament, pentru Guvern, pentru presedintele Romaniei". Luna marilor schimbari Abia in 8 august, presedintele Traian Basescu a semnat decretele prezidentiale de eliberare din functie pentru sase procurori sefi din cadrul Parchetului National Anticoruptie (PNA) si al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Aceste schimbari au fost calificate de Basescu "doar cutremure partiale" care urmau sa continue. "Daca ar fi fost o activitate buna, va asigur ca nimeni nu punea problema schimbarii unui numar atat de mare de procurori de la PNA", spune seful statului. El mentiona ca aceste schimbari reprezinta insatisfactie dupa o prima etapa de guvernare in ceea ce priveste lipsa de eficienta in lupta impotriva coruptiei si, de asemenea, ele reprezinta manifestarea nemultumirilor sale si ale Guvernului in raport cu aceasta ineficienta in lupta contra coruptiei. Rezistenta la reforma Presedintele tinea sa remarce, la inceputul lunii octombrie, ca indrazneala de a reforma PNA "a starnit un val de furie" impotriva sa, a ministrului Justitiei si a sefului DNA, cerandu-le tototada judecatorilor sa inteleaga ca au obligatii si fata de tara nu doar fata de ei insisi. "Se incearca reformarea activitatii fostului PNA, dar a starnit un val de furie indrazneala de a reforma PNA. "In zona judecatorilor nimic nu poate fi miscat, decat eventuala bunavointa de a-si face datoria, daca nu fata de lege, macar fata de popor", completa Basescu. Politica externa Axa la Marea Neagra

		Presedintele Basescu dand mana cu marele licurici

"Axa Washington-Londra-Bucuresti va fi o prioritate in politica externa in urmatorii cinci ani", a declarat pe 13 decembrie 2004, in ziua recunoasterii victoriei sale, presedintele ales Traian Basescu. Desi criticat pentru conotatiile istorice negative, termenul de "axa" pare sa-si fi reluat semnificatia fireasca. "Cel mai important element pentru garantarea sigurantei nationale este relatia de parteneriat strategic cu SUA si Marea Britanie", a subliniat Basescu, precizand ca un alt obiectiv al politicii externe a Romaniei va fi consolidarea pozitiei in NATO. "Suntem la zona de contact intre NATO si UE, pe de o parte, si statele fostei URSS, pe de alta parte. Din acest punct de vedere, prin bune relatii cu Rusia, Ucraina, Belarus, Gruzia/Georgia, trebuie sa fim factori de stabilitate la frontierele NATO", a adaugat Basescu. Basarabia s-a regasit si ea in planurile noii administratii, presedintele Basescu pronuntandu-se in favoarea abordarii unei politici de parteneriat cu aceasta tara. "Romania are obligatia sa ii trateze pe moldoveni ca pe buni romani. Sper ca relatia cu Guvernul Republicii Moldova sa sprijine aceasta vointa pe care o exprim acum, ca viitor presedinte al Romaniei", a detaliat Basescu, exprimandu-si speranta ca relatia cu Republica Moldova sa fie una fireasca, dintre doua tari care au acelasi popor pe teritoriul lor. O descifrare a politicii externe Traian Basescu a abordat apoi in mai multe declaratii publice animozitatile create in randul tarilor europene de anuntul Axei Washington-Londra-Bucuresti, pe care le-a calificat ca fiind "o incercare de descifrare a unei schimbari in politica externa romaneasca pe care sunt hotarat sa o fac, pentru ca Romania s-a limitat in ultimii 10 ani as spune la doua obiective de politica externa, integrare in NATO si integrare in UE, ceea ce este prea putin". Cu aceeasi ocazie, Traian Basescu a semnalat aparitia unui nou obiectiv de politica externa a Romaniei: "A aparut obiectivul Marea Neagra. Marea Neagra este in momentul de fata o zona strategica ce va dobandi zi de zi importanta tot mai mare. Uitati-va pe harta si veti constata ca in jurul Marii Negre se afla Moldova, Ucraina, Georgia, Azerbaidjan, Armenia, deci o zona de interes deosebit, care are si conflicte inghetate. In Azerbaidjan, avem enclava Nagorno-Karabah cu un conflict inghetat, in Moldova avem Transnistria, un conflict inghetat, si, mai mult decat atat, daca va uitati la Marea Neagra, veti constata ca aici se incruciseaza trei mari directii de importanta deosebita: directia Orientul Mijlociu, directia republicilor ex-sovietice si UE; UE, prin Romania si Bulgaria, membre aproape ale UE". Romanii, despartiti in trei state Presedintele Basescu a ales Chisinaul pentru prima sa vizita in strainatate in calitate de sef al statului. Romania va fi cel mai puternic avocat al Republicii Moldova pentru integrarea in UE si nu va permite niciodata ca aceasta tara sa fie santajata pentru energia electrica, declara seful statului pe 21 ianuarie, in Capitala Republicii Moldova, in urma convorbirilor cu presedintele Vladimir Voronin, promisiune respectata pana la sfarsitul anului 2005. Seful statului roman a subliniat ca relatia bilaterala trebuie extinsa de la nivel de sef de stat, la structurile administrative si la comunitatea de afaceri, obiectiv reflectat, de altfel, in declaratia comuna a celor doi presedinti, potrivit careia Republica Moldova si Romania vor intensifica relatiile in vederea realizarii obiectivului strategic al ambelor tari de a adera la UE. La implinirea, anul acesta, a 65 de ani la ultimatumul sovietic adresat autoritatilor romane, Traian Basescu a condamnat ferm Pactul Ribbentrop-Molotov, care a condus la anexarea Basarabiei si a nordului Bucovinei de catre URSS, apreciind ca Romania nu poate ignora suferintele indurate de fratii nostri de peste Prut ca urmare a unor fapte istorice grave. Basescu a devenit asadar primul presedinte al Romaniei care a condamnat oficial Pactul Hitler - Stalin in urma caruia natiunea romana a ajuns sa fie despartita in trei state: Romania, Moldova si Ucraina. Intrevederea Bush - Basescu Dupa vizita oficiala de la Londra, unde s-a intalnit cu premierul Tony Blair, presedintele Traian Basescu a avut pe data de 9 martie, la Casa Alba, o intrevedere speciala cu presedintele american George W. Bush. Dupa intalnirea si conferinta de presa comuna Basescu-Bush, la care seful Casei Albe a tinut sa explice ca nu exista sfatuitor mai bun pentru Moldova decat presedintele roman, seful de la Cotroceni a apreciat ca atat partea romana, cat si cea americana, si-au atins obiectivele politice si cele de perspectiva ale relatiilor romano-americane. La Casa Alba, Romania a primit o confirmare a politicii sale privind Marea Neagra. Pe langa Chisinau, Londra si Washington, Basescu a mai intreprins anul acesta vizite oficiale la Kiev, Bruxelles, Auschwitz, Moscova, Roma, Berlin, Varsovia, Tokio, Ankara, Seul, Zagreb, Bratislava, Atena, Paris, Tbilisi. Bazele SUA de la Marea Neagra La 23 octombrie, presedintele Traian Basescu a perfectat stabilirea bazelor militare americane in Dobrogea in cadrul intrevederii avute la Palatul Cotroceni, cu consilierul pentru securitate nationala al presedintelui Statelor Unite, Stephen Hadley. Desi initial nu a dorit sa dea detalii despre locul exact al amplasarii bazelor, locatiile au incetat sa constituie un mister pe 6 decembrie, cu ocazia semnarii, la Bucuresti, de catre secretarul de Stat american, Condoleezza Rice, si ministrul de Externe, Mihai Razvan Ungureanu, a acordului referitor la amplasarea unor facilitati militare americane pe teritoriul Romaniei. Documentul "asaza Romania in circuitul de securitate globala, iar din momentul semnarii si validarii de catre Parlamentul Romaniei, se va constitui intr-un pilon de stabilitate in regiune", aprecia Basescu, nominalizand bazele Mihail Kogalniceanu si Babadag, alaturi de poligoanele militare de la Cincu si Smardan, drept viitoare locatii de antrenament ale trupelor SUA. "Acest lucru inseamna credibilitate politica din punctul de vedere al Romaniei. Toate acestea au fost posibile pentru ca in relatiile bilaterale a existat de la inceput onestitate, corectitudine, iar Romania si-a respectat mereu angajamentele in relatia cu SUA. Mai este un element, cel mai pretios al relatiilor bilaterale si anume acceptarea de catre poporul roman a prezentei militare americare in Romania", a completat Basescu. Relatia cu presa "Am o mica problema cu dumneavoastra" In primul an de mandat, Traian Basescu a avut in relatia cu mass-media un comportament aparte: presa l-a criticat pe el, el a criticat presa. La sfarsitul anului trecut, presedintele proaspat investit a repezit un reporter al televiziunii Antena 1. In plina conferinta de presa la Palatul Cotroceni, Basescu a parut vizibil nemultumit de intrebarile puse de o ziarista de la Antena 1, care a dorit sa afle daca presedintele a negociat cu UMDR posturi de ministri. "Presedintele Romaniei nu negociaza cu nici un partid", a spus Basescu, dupa care a adaugat ca acest aspect nu este interesant decat "pentru unele partide cu televiziuni", facand referire directa la PUR. Basescu nu s-a oprit aici si a continuat: "Am o mica problema cu dumneavoastra. Lasati-ma sa termin si pe urma puteti sa-mi spuneti cat de multe poate face Antena 1 pentru binele Romaniei". Jos din avion In prima luna a anului 2005 a fost liniste. Prezent la decernarea premiilor "Nine O'Clock", presedintele a apreciat ca mass-media s-a democratizat dupa schimbarea din decembrie 2004. In februarie, insa, s-a produs deja o ruptura. Dupa vizitele lui Traian Basescu in Polonia si Marea Britanie, in unele ziare au aparut materiale critice privind organizarea deplasarilor de catre ambasadele Romaniei din cele doua tari. In replica, Basescu a decis sa nu mai ia presa cu el in avionul prezidential, urmand ca redactiile sa se ocupe singure de deplasarea jurnalistilor care vor sa informeze despre vizitele oficiale in strainatate ale sefului statului. Silentio stampa in cazul rapitilor Rapirea in Irak a celor trei ziaristi romani Marie-Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanesian deschide, la sfarsitul lunii martie, un capitol aparte in relatia presedinte-presa. Asaltat de intrebari cu privire la situatia celor trei, Basescu a fost retinut in raspunsuri, argumentand ca nu vrea sa pericliteze operatiunile de salvare a rapitilor. Incertitudinea si informatiile contradictorii venite pe cai neoficiale au alimentat speculatiile, ceea ce l-a nemultumit pe seful celulei de criza. Referitor la modul in care presa din Romania a relatat evenimentele, presedintele Basescu a declarat ca "nivelul de intoxicare pe care l-a suportat presa in acest caz este comparabil cu cel de la Revolutie". Nemultumiti erau si ziaristii, care criticau opacitatea Cotrocenilor in cazul rapirii. In cele din urma, cand totul s-a terminat in mod fericit, ostaticii fiind eliberati, seful statului a concluzionat: "Este clar ca am fost in coliziune". El a adaugat ca nu judeca si nu acuza presa, mai ales ca au fost doua momente de tensiune maxima cand mass-media a raspuns pozitiv apelului sau. Conflict deschis A urmat din nou o perioada de liniste. In iulie, Basescu a avut o discutie informala cu membrii Consiliului de Onoare al Clubului Roman de Presa (CRP) despre relatia ziaristi-politicieni, la intrevedere fiind exprimate nemultumiri in privinta comunicarii presei cu institutiile statului. Seful statului a marturisit ca discutia a fost "extrem de importanta si de constructiva", iar canalele de comunicare pareau dezghetate. Vine si luna august cand, intr-o emisiune gazduita de postul public de radio, Basescu a acuzat "cativa ziaristi", "bine bagati in diverse segmente de afaceri" care au "sarit" sa apere anumite interese. "Deci, s-a ajuns pana acolo incat un ziarist isi permite sa sune la presedintele Romaniei, si asta e sistemul mafiot care reactioneaza, si sa ameninte - �in toate ziarele pe care le controlez, si o sa vezi ce o sa fac, te termin, te...�". Dupa o luna si jumatate de tacere, Basescu vine la CRP si spune: "Ziaristul care m-a sunat este Sorin Rosca Stanescu. Buna ziua!". Nici o explicatie. Potrivit presedintelui CRP, Cristian Tudor Popescu, presedintele a spus, in cadrul intalnirii, ca nu are dovezi pentru a proba declaratiile referitoare la amenintare, dar ca isi sustine in continuare afirmatiile. Sorin Rosca Stanescu a sustinut ca nu l-a amenintat niciodata pe presedinte, iar cuvintele pe care i le-a atribuit seful statului nu-i apartin. In aceste conditii, CRP a cerut presedintelui Basescu si tuturor celor ce se considera supusi unor presiuni ilegale sau incorecte din partea unor grupuri de interese sa faca publice numele celor care sunt responsabili. In context, Clubul a aratat ca nu poate fi de acord cu acuzele aduse la nivelul intregii bresle a ziaristilor, fara dovezi si fara nominalizari, condamnand metodele propagandistice de discreditare a meseriei de ziarist. Agasat in concediu Pe unde a umblat Basescu asta vara - fie ca a fost in concediu la mare, fie in "pelerinaj" la podul de la Maracineni - ziaristii au fost dupa el. Mai tarziu, seful statului s-a plans ca, pe Litoral, operatorii i-au bagat "camera-n farfurie". Apoi, aflat la Putna, de Sfanta Maria Mare, Basescu a promis ca, in situatia in care presa se va comporta civilizat, nu va face apel la membrii SPP pentru a-i indeparta pe reporterii prea insistenti. "Cerberii" au fost destul de fermi, ziaristii reusind cu greu sa ia imagini video sau sa faca fotografii. "Relatia foarte proasta" Recent, Basescu a recunoscut ca relatia sa cu presa scartaie, adaugand insa ca nu este indiferent la semnalele mass-media: "De regula, daca v-ati uitat, cu toata relatia foarte proasta pe care o am cu presa, am tinut cont de multe ori de sesizarile din presa. Nu-mi place sa fiu un supus al presei, dar cand sesizarile ating anumite limite, sunt dispus sa-i dau satisfactii. Am mai schimbat si oameni in momente de acest gen. (...) Totul este sa se faca decent, fara jigniri. In acel moment, respectul meu pentru actul jurnalistic este foarte apropiat de zero, cand se face cu jigniri si, de asemenea, fata de semnatari". Amintim la categoria "oameni schimbati in urma sesizarilor presei" pe Silvian Ionescu, pus prefect al Capitalei, desi legaturile acestuia cu Securitatea erau de notorietate si pe celebra Elena Udrea, a carei poveste este binecunoscuta publicului. Saftoiu - omul filtru Mai trebuie precizat ca in relatia presedinte-presa un rol important il are purtatorul de cuvant Adriana Saftoiu, care incearca - si uneori reuseste - sa previna sau sa detensioneze situatii conflictuale nascute din orgoliile lui Basescu sau ale ziaristilor. Sfarsitul anului il gaseste pe seful statului mai dispus la dialog cu presa straina si mai putin cu cea din Romania. Monden Presedintele rade, canta si danseaza

		Foto: Mediafax

Lui Traian Basescu ii place sa se distreze. Sunt pe gustul lui petrecerile de orice fel, dar cel mai bine se simte in mijlocul maselor. Presedintele danseaza, canta, bate din palme, o invarte pe sotia sa, Maria, pe ringul de dans si rade mult. In ciuda stilului sau natural, Basescu a fost de multe ori criticat pentru tendinta sa de a exagera atunci cand vine vorba sa se simta bine. Chefurile prelungite la restaurantul preferat, Golden Blitz, dansurile frenetice, pasiunea pentru muzica romaneasca, discursurile atipice si comportamentul popular au atras atat critici, cat si bancuri, pe seama presedintelui petrecaret. In mijlocul poporului Presedintele Traian Basescu a desfiintat moda discursurilor lungi si plictisitoare, pe care predecesorii sai le-au tinut poporului in noaptea Anului Nou. La putin timp dupa ce castigase batalia pentru fotoliul de la Cotroceni, Basescu a tinut sa multumeasca poporului care l-a ales, preferand ca, in locul discursului anost tinut prin intermediul televiziunii, sa petreaca cu multimea. Seful statului a sarbatorit noaptea de Anul Nou in doua locuri. Prima parte si momentul dintre ani, in Piata Universitatii, inconjurat de mii de oameni. A numarat secundele pana la trecerea in noul an impreuna cu ei, le-a vorbit pe limba lor, le-a spus ca ii iubeste pe fiecare in parte si a baut fara fasoane din sticla de sampanie pe care singur a deschis-o. A doua parte a petrecerii de Anul Nou a comis-o tot in cadrul unei adunari simple, dar mai familiare si intime la Poiana Brasov. De la acel moment, Basescu si-a continuat propria traditie: discursuri simple in momentele cheie pentru romani. O dovada in plus ca lui Basescu ii plac baile de multime a constitutit-o si organizarea Zilei Nationale, ocazie cu care seful statului a fost prezent iar in Piata Universitatii, in mijlocul oamenilor stransi pentru a urmari aprinderea beculetelor ornamentale de Sarbatori. Tot de Ziua Nationala, Basescu a oferit si o receptie la Cotroceni, la care a fost invitata si fosta sefa a Cancelariei Prezindentiale, controversata Elena Udrea. Presedintele si-a incheiat atunci discursul cu urarea de acum clasica -"Va iubesc, romani!" si a facut deliciul celor prezenti in momentul in care, fara sa vrea, impresionat, probabil, de prezenta impunatoare a Elenei Udrea, a dat drumul porumbelului: "La marea sarbatoare a romanilor, va udrez tuturor sanatate, fericire...". Sufletul petrecerilor Despre Basescu, spre deosebire de premierul Tariceanu, care este destul de rezervat in mijlocul adunarilor publice, se poate spune ca reprezinta sufletul oricarei petreceri, oriunde s-ar duce. In vara acestui an, Basescu si-a facut concediul la mare, acolo unde nu a rezistat tentatiei de a petrece o seara suta la suta romaneasca, cu muzica lautareasca, cu mancare traditionala, nepretentioasa. Presedintele nu a respectat nici o cutuma legata de functia sa, s-a integrat perfect in cercul oamenilor obisnuiti, facandu-l si pe Tariceanu, care il insotea, sa-i urmeze exemplul. Cele doua familii au stat la aceeasi masa a unui restaurant-terasa din Neptun si timp de cinci ore, au mancat, au baut si, mai ales, au dansat pe muzica interpretata de Gil Dobrica si de formatia localului, lasandu-se prada nestingheriti camerelor de luat vederi. Premierul a dansat doar cu sotia sa, Ioana. Basescu insa, bronzat si imbracat regulamentar, cu tricoul de marinar, a facut senzatie printre petrecaretii din local, dansad atat cu consoarta, cat si cu admiratoarele aflate la alte mese. La un moment dat, seful statului s-a indreptat spre gardul viu, care despartea terasa de turistii curiosi si a dat mana cu ei, cu unii stand chiar de vorba. Atmosfera s-a incins dupa miezul noptii, cand Traian Basescu a dansat pe muzica tiganeasca, indoind genunchii si batand din palme alaturi de ceilalti dansatori profesionisti. Peste cateva zile de la petrecerea din Neptun, Basescu a fost din nou in centrul atentiei, la festivalul Callatis, de la Mangalia. Cu cateva ore inainte de spectacol, presedintele, care si-a facut un obiciei de a-si teroriza garzile de corp, care pot sa-l piarda din ochi tot timpul, din cauza miscarilor sale imprevizibile, s-a plimbat prin Piata festivalului si a facut poze cu toata lumea. In timpul spectacolului, Basescu s-a topit in multime si a fredonat slagarele solistelor sale preferate: Mirabela Dauer si Angela Similea. Nici de la Mamaia n-a lipsit presedintele, cu atat mai mult cu cat ginerele sau, Bodo, a sustinut un concert in a treia zi de festival. Secretul casniciei sale: toleranta Tot din gama petrecerilor estivale la care a participat popularul Basescu, face parte si nunta cameramanului rapit in Irak, Sorin Miscoci. Impreuna cu sotia si consilierul prezidential Claudiu Saftoiu, presedintele s-a alaturat petrecerii deja incepute la Restaurantul Fantanita Haiducului, de langa Sibiu. "Eu si sotia mea le uram mirilor casa de piatra si multa fericire. Marturisesc ca si eu am emotii acum. Lui Sorin ii dau un singur sfat: sa ajunga si el la 30 de ani de casnicie. Secretul casniciei mele este toleranta'', a impartasit Basescu audientei din experienta sa de viata. Elena Udrea, un capitol special Inclinatia presedintelui spre colaborarea cu femeile tinere si frumoase este aproape proverbiala. In aceste conditii, promovarea Elenei Udrea intr-o functie atat de importanta, de sef al Cancelariei Prezidentiale, dupa ce pozitia cea mai inalta pe care a avut-o fusese cea de consilier la Primaria Generala, a dat nastere la si mai multe speculatii. La putin timp dupa ce Basescu a devenit presedinte, Elena Udrea a fost surprinsa de revistele de scandal in compania acestuia, luand masa la restaurant. O femeie voluptoasa, care atrage privirile instantaneu, prin decolteurile generoase, costumatiile extravagante, neasortate cu atributiile sale de rang inalt, Udrea l-a insotit pe Basescu in toate delegatiile sale, deseori intrigand sau gadiland retina oficialilor prezenti la intalnire. Golden Blitz Restaurantul Golden Blitz este cunoscut ca fiind localul frecventat de Basescu si apropiatii sai. Au circulat legende pe seama faptului ca presedintele obisnuia sa "intarzie" destul de mult in noapte la astfel de petreceri la Golden Blitz si chiar sa consume destul de mult alcool la astfel de reuniuni cu apropiatii sai. Petrecerile s-au rarit dupa ce un cotidian central a publicat o alegatie a presedintelui din timpul unei reuniuni private la Golden Blitz, referitoare la licurici. Astfel a transat Basescu strategia de politica a externa a Romaniei la Golden Blitz, facand prin aceasta vorba de duh o diferentiere intre Uniunea Europeana si Statele Unite, in calitate de licurici mai mare. Suvite si pariuri Tot din categoria "Sa ne distram cu presedintele", Basescu, care este un maestru atunci cand vine vorba de specularea capitalului si de imagine, a reusit sa castige fani fara sa vrea si sa starneasa hohote de ras, chiar si in Marea Britanie, cu ajutorul defunctei sale suvite de par rebele. Pana acum catva luni, cand presedintele a decis sa se tunda, acesta starnea amuzamentul celor care il vedeau in aer liber, cand batea vantul, pentru ca suvita care ii acoperea stangace plesuvia se misca in directia vantului. S-au facut campanii de presa pe aceasta tema; cum i-ar sta mai bine lui Basescu, "cu" sau "fara suvita" era intrebarea cheie. Povestea a luat sfarsit dupa vizita lui Basescu la Londra, ocazie cu care au putut sa rada si englezii in voie pe marginea suvitei prezindentiale. Presedintele a declarat chiar ca s-a tuns pentru a avea noroc in negocierile pe care le purta, pe vremea aceea, cu rapitorii celor trei ziaristi.

Texte realizate de Departamentele Politica Interna si Externa