Sorin ROSCA STANESCU 

Surse din interiorul PNL dau drept sigura o remaniere in cursul saptamanii viitoare. Aceasta informatie - incerta, pentru ca, pana la urma, se bazeaza doar pe zvonuri - este intarita in mod surprinzator de Emil Boc, presedintele Partidului Democrat. Acesta a precizat ca remanierea nu a fost posibila atata vreme cat seful statului s-a aflat la odihna, in Bucovina. Per a contrario, rezulta ca, din momentul in care Basescu iese din claustrare, incepand de luni restructurarea Guvernului ar putea fi facuta. Dar despre ce fel de remaniere am putea vorbi, in ipoteza in care ea va avea loc? Despre o remaniere fara remaniere. In cel mai curat stil romanesc. Pe aceasta tema, s-au construit destul de multe scenarii. Cel mai radical a vizat o reforma din temelii a intregului Executiv. Ce ar fi putut fi facuta prin numirea, de catre primul-ministru, mai intai a unor secretari de stat fideli acestuia si apoi a unui cabinet cu persoane din afara partidelor. Dar agreate totusi de acestea. Un cabinet de tehnicieni. Sau de tehnocrati. Ar fi fost un prim model de autoturism guvernamental cu un singur volan. Si cu un singur sofer. O alta varianta - probabil, in acest moment, la fel de expirata - ar fi fost un guvern exclusiv din liberali. Care ar fi condus, in mod cert, la ruperea coalitiei. Si a Aliantei. Dar nu neaparat si la lipsirea de sustinere parlamentara a noului Executiv. Era al doilea model de autoturism cu un singur volan. Si cu un singur sofer. Toate celelalte variante sunt cu dubla comanda. De la Palatul Victoria si de la Cotroceni. Sa analizam, deci, varianta unei remanieri, in ipostaza unei simple operatii de cosmetizare. Cu exceptia PNL, celelalte partide din coalitie s-au pronuntat pentru sustinerea fara rezerve a fiecaruia dintre ministrii apartinatori pe baza de algoritm. UDMR a oferit in fata provocarii unei remanieri un raspuns politic care exceleaza prin abilitate. Daca trebuie facuta o remaniere, acest partid va fi de acord, dar opinia publica este bine sa stie ca ministrii UDMR si-au facut pe deplin datoria. Si nu exista motive obiective pentru ca vreunul sa fie schimbat. Rezulta ca, daca va avea loc totusi o permutare, ea va fi doar de ochii lumii. De dragul unei remanieri extinse. Fara vreun beneficiu sub aspectul actului guvernarii. Dimpotriva. Intrucat orice schimbare presupune o discontinuitate, guvernarea nu va avea de castigat prin schimbarea vreunui udemerist, ci doar de pierdut. In ceea ce priveste partidul domnului Dan Voiculescu, reactia nici macar nu este nuantata. Fostii umanisti, acum conservatori, considera ca toti ministrii lor si-au facut suta la suta datoria. Si, ca urmare, nu trebuie schimbati. Situatia devine si mai complicata atunci cand introducem in ecuatie punctul de vedere al Partidului Democrat, care continua sa fie sprijinit, in mod puternic, eficient, de catre presedintele Traian Basescu. In repetate randuri, Emil Boc - si nu numai el - a sustinut teza conform careia Partidul Democrat, acum si el Conservator, nu are nimic de reprosat propriilor ministri. Dintre care cei mai multi au fost pusi pe tabla de sah cu manuta presedintelui. Asa ca, daca domnul Tariceanu va face o remaniere, ea ar trebui sa opereze, exclusiv sau mai ales, in segmentul liberal al algoritmului. Daca asa s-ar intampla, atunci va fi prilej de noi seisme in PNL. Parca-parca ne amintim de scenariul razboiului taranisto-taranist. In cursul caruia au fost mancati de propriul partid, in mod succesiv, atat premieri, cat si ministri. Pana cand praful s-a ales din PNTCD. Daca ar fi sa credem in sinceritatea ultimelor declaratii si daca vizualizam PNL intr-un alt mod decat am face-o in raport cu un partid sinucigas, atunci la intrebarea ce se va intampla saptamana viitoare, va trebui sa dam urmatorul raspuns: ori va fi remaniere fara remaniere, ori nu va fi nimic. Intrucat oamenii politici sunt rareori sinceri, raman totusi deschise si alte scenarii. Mai spectaculoase. P.S.: Il anunt pe aceasta cale pe presedintele Traian Basescu, care a esuat in tentativa de a ma identifica, impreuna cu doi oameni de afaceri, cu o eminenta cenusie a premierului in exercitiu, ca va esua si in tentativa pe care o pune la cale impotriva mea, legata de presupuse amenintari si acte de santaj de care m-as face vinovat in raport cu sacrosanctul presedinte. La fel cum va esua si in incercarea pusa la cale in aceste zile, cu sprijinul unor institutii ale statului - care lucreaza, ca de obicei, la comanda - de a ma compromite, aratand opiniei publice ca as fi savarsit acte si fapte in dezacord cu legea. Pana la urma, opiniei publice nu-i va fi greu sa inteleaga ca exprimarea libera a opiniilor oamenilor care lucreaza pentru acest ziar, inclusiv a opiniilor mele, il incurca in absconsele sale socoteli pe seful statului. Motiv pentru care loveste pe sub centura. Mai devreme sau mai tarziu, efectul va fi de bumerang.