Ion Bogdan LEFTER 

Eveniment: cativa fosti ministri PSD au intrat in vizorul anchetatorilor pentru infractiuni de coruptie si trafic de influenta. Subiect politic si mediatic "gras", de vreme ce e vorba despre nume "grele" ale partidului care s-a aflat la putere intre anii 2001 si 2004: Dan Ioan Popescu, Miron Mitrea, Rodica Stanoiu si Florin Georgescu. S-a vorbit atunci insistent despre o guvernare abuziva, cu tendinte autoritariste, despre "partidul-stat" care s-a suprapus peste administratie, despre retelele de complicitati care au absorbit tot ce se putea absorbi din banii statului, despre "baronii" centrali si locali s.a.m.d. Intr-un cuvant: despre coruptie. In mai multe: despre tesatura mizerabila de interese politico-economice, latita si in administratie, si in justitie. PSD-ul si-a facut temele in materie de reforme institutionale si de integrare euro-atlantica, a punctat atunci cand romanii au capatat drept de libera circulatie in "spatiul Schengen", fara vize, apoi si-a trecut la activ intrarea tarii in NATO si incheierea negocierilor cu Comisia de la Bruxelles - dar problema problemelor, din ce in ce mai grava, a ramas coruptia, indicata ca atare de toate diagnosticele si rapoartele de tara formulate de partenerii nostri occidentali si de alti evaluatori internationali. Suspect la toate nivelele (daca se poate spune asa), partidul pastorit de Ion Iliescu si condus atunci efectiv de Adrian Nastase n-a avut incotro si a recunoscut din cand in cand problema, insa doar s-a facut ca o trateaza: a elaborat strategii nationale si sectoriale, a adoptat legi mai severe si a infiintat Parchetul National Anticoruptie, dar - cum s-a tot constatat in presa si in aceleasi rapoarte externe - in plasele anchetatorilor s-au prins doar "pesti mici". N-a fost depistat, anchetat si condamnat nici un "mare corupt", nici o figura importanta a puterii, nici un nume "greu". Inceputul se face acum. Mentiune obligatorie: nu despre acuzatiile concrete vorbesc acum. Ele vor putea fi sau nu dovedite. Remarcabil e fenomenul. Cine dintre numele "grele", cand si pentru ce va cadea in navod vom vedea. In unele cazuri, despre care s-a vorbit ani in sir ca despre "mari corupti", cu fraude banuite la cote enorme, acuzatiile actuale sau viitoare ale anchetatorilor, pentru cate o frauda, pentru vreo mita oarecare, vor putea parea nesemnificative. Dar sa ne amintim ca si prin alte parti justitia a reusit pedepsirea coruptilor pentru culpe minore, infaptuind astfel o dreptate asa-zicand "indirecta": Al Capone a fost scos din joc si pus dupa gratii pentru... evaziune fiscala! Fenomenul fiind acesta, cum sa-l interpretam? Fireste, primele reactii mediatice si politice il trateaza ca "bomba de presa", ca spectacol si - dinspre PSD - ca pe rezultatul unei "comenzi politice" adresate justitiei de catre actuala putere. Fostii guvernanti n-au alta solutie decat sa acuze presupuse dedesubturi interesate, "razbunari", "lovituri sub centura". Iar presa e obligata sa preia si sa transmita declaratiile si ipotezele cu pricina, caci ele tin de jocul politic la zi, sunt informatii pe care, chiar daca ar fi partizane si neverificabile, fluxurile mediatice nu le pot ocoli. Dar contextele cu adevarat relevante in care trebuie privit fenomenul cu pricina sunt urgentelor reformei si ale integrarii europene. Cu problema coruptiei in prim-plan. Inceputul actualei guvernari a fost bun. Din primele zile de dupa investire, noul presedinte, Traian Basescu, a avertizat sever intregul angrenaj de institutii de aparare si de aplicare a legii ca mimarea luptei anticoruptie nu va mai fi tolerata. La randul sau, noua titulara a portofoliului Justitiei, Monica Macovei, s-a dovedit ferma, a acuzat ineficienta parchetelor si a tribunalelor, a infruntat Consiliul Superior al Magistraturii, a cerut un audit extern asupra sistemului si a elaborat setul de legi reformiste adoptate prin asumarea raspunderii guvernului in fata Parlamentului. Respingerea catorva articole de catre Curtea Constitutionala a deturnat - intr-un fel - atentia de la substanta intregului pachet, care, chiar cu "pierderile" respective, a permis inlocuirea conducerii PNA si demararea unei operatiuni ample de evaluare si "curatare" a parchetelor si tribunalelor. Or, recenta numire a unui magistrat cu buna imagine, Daniel Morar, in fruntea Anticoruptiei si declansarea anchetelor cu amintitele tinte "grele" constituie nu doar evenimente mediatice si cu impact in competitia politica interna, ci - mai ales - semnale puternice de relansare a reformei in sistem, implicit si de indeplinire a angajamentelor asumate in cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeana. Din punctul de vedere al Bruxelles-ului, s-ar putea ca fenomenul in cauza sa indice - in sfarsit - o "strapungere de plafon" in ce priveste performanta Bucurestiului, care devine din ce in ce mai credibil in eforturile sale de aliniere la standardele occidentale. Nu despre batalia politica interna, ci despre capacitatea tarii noastre de evolutie vorbeste bunul fenomen al atacarii pieptis, in aceste zile, a "marii coruptii"...