Alexei Bukalov 

Unul dintre visele neimplinite ale fostului Papa Ioan Paul al II-lea a fost sa viziteze Moscova si sa cladeasca o reapropiere cu Biserica Ortodoxa. Insa, desi a fost invitat sa vina la Moscova de ultimii trei presedinti rusi - Vladimir Putin, Boris Eltan si Mihail Gorbaciov - opozitia manifestata fata de aceasta vizita de catre patriarhul ortodox Alexei l-a impiedicat pe Papa sa intreprinda aceasta calatorie. Va reusi Papa Benedict al XVI-lea sa obtina deschiderea pe care prietenul si predecesorul sau nu a rea- lizat-o? In ciuda recentei intoarceri in Rusia a icoanei Maicii Domnului din Kazan, care mai inainte se afla pe peretele dormitorului lui Ioan Paul al II lea, relatiile dintre Vatican si Patriarhatul de la Moscova raman tensionate. Astfel ca Putin, care de obicei pare atoateputernic, nu prea indrazneste sa-i transmita o invitatie Papei Benedict al XVI-lea. Aceasta reticenta este sustinuta si de un nou factor politic: apararea ortodoxiei a devenit una dintre coloanele ideii nationale pe care Putin incearca sa-si bazeze legitimitatea regimului sau. Acesta este un motiv pentru care Putin a fost unul dintre putinii sefi de state importanti care nu au luat parte la inmormantarea Papei Ioan Paul al II-lea. Desi Biserica Ortodoxa Rusa a trimis o delegatie, imediat dupa inmormantare Patriarhul Alexei a avertizat asupra faptului ca dezacordurile dintre cele doua ramuri ale crestinismului sunt mult mai profunde decat nationalitatea poloneza a fostului Papa - o chestiune care a reprezentat dintotdeauna un punct dificil pentru slavii de confesiune rusa ortodoxa. Rusii au vazut in nationalitatea poloneza a lui Ioan Paul al II-lea o legatura cu lunga istorie a unei opresiuni percepute de ortodoxia rusa. O figura emblematica precum Alexandr Puskin a scris in 1836 ca "ortodoxia a fost dintotdeauna persecutata de fanatismul catolic... misionarii lor au blestemat Biserica Ortodoxa, au incercat prin ipocrizie si amenintari sa recruteze la catolicism nu doar oameni simpli, ci chiar si preoti ortodocsi". Acei rusi care continua sa vada in Biserica Catolica o amenintare citeaza adesea aceste randuri. Papa Benedict al XVI-lea avandu-si originea in Germania, o tara predominant protestanta, nu duce cu el greutatea acestei istorii amare. Probabil acesta este unul din motivele pentru care Patriarhul Alexei a raspuns pozitiv la primul discurs al Papei Benedict al XVI-lea in care se solicita reconciliere, afirmand ca spera ca aceasta va imbunatati "relatiile dintre ortodoxie si catolicism pe teritoriul post-sovietic". Acest spirit pozitiv ar putea fi sporit de guvernul Rusiei, care in mod obisnuit intretine relatii cordiale cu Vaticanul. Intr-adevar, ministrul de Externe Serghei Lavrov are mai multe proiecte pentru care crede ca Vaticanul ar fi de mare ajutor, mai ales in promovarea cauzei reconcilierii si in crearea unui "parteneriat intre civilizatii". Recent, o alta figura cheie a Vaticanului, cardinalul Walter Casper, presedintele Consiliului pentru Unitatea Crestinismului, a solicitat o intalnire catolico-ortodoxa la nivel inalt care sa trateze problema unificarii celor doua ramuri ale crestinismului. Cardinalul Casper este bine privit in Rusia, el fiind cel care a trimis acasa icoana Maicii Domnului din Kazan. In discursurile sale publice, Casper a sugerat in repetate randuri ca Vaticanul considera reunificarea bisericilor crestine ca fiind principalul sau scop si - cel mai important din punctul de vedere al ortodoxiei - ca "unitatea nu inseamna ingema-nare". Este foarte important faptul ca Papa Benedict al XVI-lea si cardinalul Casper sunt amandoi de origine germana, deoarece relatiile ruso-germane sunt probabil in prezent in cea mai buna situatie din intreaga istorie. Putin, mai ales, este un bun vorbitor de limba germana, dupa ce a petrecut mai multi ani in Germania de Est in calitate de agent KGB. Mai mult decat atat, spre deosebire de Papa Ioan Paul al II-lea, care, ca polonez, a vazut in permanenta Rusia comunista ca pe un opresor, Papa Benedict al XVI-lea poarta sentimentul german al vinii, provenit din trecutul nazist brutal si invadarea Rusiei. Atat in Roma, cat si in Moscova se constata o crestere a sperantei ca drumul spre unitatea crestinismului poate fi cladit, insa este din ce in ce mai clar faptul ca acest drum poate fi complet doar daca trece prin Berlin. Alexei Bukalov este seful biroului ITAR-TASS din Roma, ocupandu-se de afacerile Vaticanului de peste 10 ani. Copyright: Project Syndicate, 2005 www.project-syndicate.org