Adrian SEVERIN 

Editorialul meu intitulat "Epopeea frustratilor" a trezit mania Presedintelui Basescu. Prietenii stiu de ce! Frustratii care isi cauta in idolatrie scapare de cosmarul propriilor neputinte, vitupereaza. "Oameni de bine prezidential" trimit depese demascatoare in strainatate amenintandu-i pe cei de acolo ca vor avea dificultati daca vor continua sa colaboreze cu mine. Si pentru ca nici un spirit dictatorial nu este satisfacut fara sanctionarea administrativa a delictului de opinie, Consiliul national pentru lupta impotriva discriminarii - institutie ale carei eforturi meritorii le apreciez cu sinceritate - este pusa sa se "autosesizeze" si sa ma amendeze. Din pacate si oameni de buna credinta au fost luati de valul scandalului diversionist. Pornind de la analiza mea asupra proceselor psihologice care au permis domnului Traian Basescu sa-i adune pe complexatii tuturor categoriilor sociale spre a-i transforma in nucleu dur al armatei sale electorale, unii vor sa il "spele de rusine" pe Presedintele lor demonstrand ca el nu ar fi tatar - ba ca s-ar fi nascut doar intr-un sat locuit de tatari, ba ca doar ar fi cununat tatari, ba ca nu are ochii oblici etc. - si ca eu as fi un rasist care vrea sa induca ideea ca tatarii pun in pericol Romania. Problema nu este in editorial ci in mintea celor care l-au citit prin ochelarii prejudecatilor si confuziilor. Din punctul de vedere al apartenentei etnice fiecare are dreptul de a opta. Nimanui nu i se poate cere sa probeze originea etnica. Fiecare este ceea ce se simte. In consecinta domnul Basescu are tot dreptul sa se declare roman. Faptul de a fi roman este tot atat de respectabil cu acela de a fi tatar, maghiar, german, rrom etc. Nici o etnie nu este rusinoasa. Abia cei care considera ca afirmarea acesteia constituie o insulta se fac vinovati de discriminare. Traian Basescu a fost ales ca presedinte al Romaniei in calitate de cetatean roman. Cum a reusit sa se faca ales? Aceasta este o alta problema! Potrivit Dictionarului limbii romane termenul alogen desemneaza o persoana care este diferita ca origine sau natura de comunitatea in care traieste. Nu exista nimic infamant in acest termen decat pentru cei care in diferenta vad inferioritate si amenintare. Am spus-o in articol: doar pentru frustrati, "diferit" inseamna "inferior". Analisti, politologi, lingvisti respectati au sustinut acelasi lucru. Ca unii dau o interpretare gresita cuvantului, este regretabil. A condamna, insa, pe cineva intrucat foloseste un cuvant cu intelesul lui din dictionar inseamna a trai intr-o lume kafkiana. Alogenii sunt minoritari dar nu neaparat din punct de vedere etnic. Ca minoritate ei traiesc intr-o relatie asimetrica cu restul societatii din care, altminteri, sunt parte cu drepturi depline. Tocmai nevoia de a corija o atare asimetrie - susceptibila a duce si la frustrari, fara a insemna ca orice minoritar este frustrat - justifica discriminarea pozitiva. Oricum, avand o partida mai dificila de jucat, minoritarii isi dezvolta sensibilitati si abilitati suplimentare. (De pilda, vorbesc mai multe limbi ori au capacitatea de a intelege mai usor frustrarile altora.) Asemenea insusiri nu sunt defecte ci atuuri. Ele pot deveni defecte atunci cand cineva le foloseste intr-un scop rau; iar aceasta se intampla nu pentru ca minoritarii sunt determinati genetic ci pentru ca au o experienta sociala aparte. A afirma, sa zicem, ca atunci cand vor sa maltrateze pe cineva, boxerii stiu sa loveasca cel mai bine, este o afirmatie corecta. Ea nu inseamna nici ca boxerii in genere reprezinta un pericol social, nici ca boxul ar trebui desfiintat. Atunci cand un om se naste si traieste intr-o comunitate minoritara preia trairile si sensibilitatile acesteia. Daca, din diferite motive, alege sa fie minoritar in acea comunitate declarand ca apartine unui alt grup, el traieste o dubla experienta de alogen. Nu este nimic rau in asta. Daca persoana in cauza are planuri nocive aceasta este vina lui iar nu a comunitatii. Este aceasta teorie o crima? Intreaga tevatura iscata artificial in jurul articolului meu a developat trei probleme grave. Prima: societatea romaneasca a ajuns sa fie terorizata de cativa frustrati care au confiscat o buna parte a vectorilor de comunicare si s-au transformat intr-o adevarata politie a ideilor. Libertatea de expresie si dreptul la informare sunt, astfel, puse in pericol. A doua: din cauza fricii justificate ca dezbaterea anumitor teme poate fi deturnata de rauvoitori intr-o directie periculoasa, acestea au fost scoase din discutia publica. Punerea sub covor a subiectelor sensibile, in numele unei atari "corectitudini politice", nu rezolva insa, problemele, ci amplifica deruta. A treia: dragostea de putere a domnului Basescu face ca primele doua probleme sa se transforme din marginale in centrale si sa paveze drumul tarii spre autoritarism. Cineva spunea frumos: "Daca esti in bezna mai bine sa aprinzi o lumanare decat sa blestemi intunericul!" Eu am aprins-o.