Revolutionarii trimit ajutoare Federala Nationala a Revolutionarilor din Romania (FNRR) a demarat un program de sustinere materiala a sinistratilor din zonele calamitate. Potrivit presedintelui Federalei, Constantin Bebe Ivanovici (foto), ieri a plecat prima transa de imbracaminte si alimente spre familiile aflate in nevoie. El a explicat ca valoarea transportului este de doar 21 de milioane de lei insa in zilele urmatoare vor fi trimise materiale de constructii, paturi, lenjerie, paine, apa, compoturi. De asemenea, presedintele FNRR a anuntat ca dupa ce Executivul va aloca fondurile necesare pentru reconstructia zonelor sinistrate, asociatia pe care o conduce va mobila in totalitate locuinta unei familii de tineri casatoriti. (R.G.) PRM renunta la PPE Presedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, a afirmat ieri, intr-o conferinta de presa, ca formatiunea sa renunta la intentia de a se afilia la Partidul Popularilor Europeni (PPE). Vadim Tudor si-a justificat decizia prin faptul ca "familia europeana e dominata de unguri". "Sa ma roage ei, acum nu ma mai intereseaza pe mine", a spus Corneliu Vadim Tudor. Pe de alta parte, liderul PRM considera ca in proiectul Europei unite trebuie sa fie inclus, din nou, liantul crestin. "Daca se pastra conceptul crestin in proiect, Franta vota Constitutia europeana", a mai spus Vadim. (Rompres) Greva foamei la Guantanamo Pentagonul a confirmat, ieri, o stire difuzata de autoritatile de la Kabul, potrivit careia 52 de detinuti afgani, inchisi la baza de la Guantanamo Bay (Cuba) au intrat, in urma cu trei zile, in geva foamei, informeaza Reuters. Purtatorul de cuvant al Pentagonului, Bryan Whitman, a declarat ca este vorba de circa 50 de detinuti, dintre care unii au inceput deja sa manance. Oficialul american a mai spus ca nu cunoaste motivul acestui protest si a subliniat ca, in prezent, grevistii foamei se afla sub control medical. Dupa cum au declarat unii dintre avocatii prizonierilor de la Guantanamo, clientii lor intentionau sa intre in greva foamei inca din luna iunie, ca forma de protest fata de "infinita detentie si de conditiile inumane din inchisoare." La randul sau, Crucea Rosie Internationala, citata de Reuters, sustine ca detinutii solicita hrana si bautura corespunzatoare, tratament medical adecvat, permisul de a avea contact cu rudele si un respect mai mare fata de religia lor. (D.E.) Phenianul vrea pace cu SUA Coreea de Nord a indicat, ieri, ca doreste incheierea unui tratat de pace cu Statele Unite, inlocuind armistitiul incheiat la sfarsitul razboiului din Coreea in 1953, potrivit agentiei de presa nord-coreene, informeaza Rompres."Constructia unui mecanism de pace este un proces la care Coreea de Nord si Statele Unite trebuie sa ajunga pentru a atinge obiectivul denuclearizarii peninsulei Coreea", a declarat un purtator de cuvant al Ministerului nord-coreean al Afacerilor Externe. Aceasta cerere intervine cu cateva zile inaintea convorbirilor in sase asupra desfiintarii armamentului nuclear nord-coreean ce urmeaza sa fie reluate la Beijing, la inceputul saptamanii viitoare. (D.E.) Atacuri la Bagdad Doua atacuri au avut loc ieri dimineata asupra unor masini ale politiei irakiene, care patrulau in cartierul Baladayat din Bagdad - transmite Rompres. Indivizi inarmati au tras dintr-o masina asupra unei masini a politiei, ucigand doi politisti si ranind grav un al treilea. O jumatate de ora mai tarziu, in acelasi cartier, doi trecatori si un politist au fost ucisi intr-un schimb de focuri, ce a vizat o alta masina de politie. De asemenea, un puscas marin a fost ucis joi de explozia unui dispozitiv artizanal, in apropierea orasului rebel sunit Fallujah (50 kilometri vest de Bagdad), au anuntat vineri surse ale fortelor aliate. Acest nou deces ridica la 1.764 numarul soldatilor americani morti in Irak, dupa invadarea acestei tari de trupe americano-britanice, in martie 2003, conform unui bilant difuzat de agentia de presa franceza pe baza datelor furnizate de Pentagon. (D.E.) Planul Kozak aprobat Deputatii moldoveni au aprobat ieri legea privind statutul special al Transnistriei, propusa de presedintele tarii, Vladimir Voronin, informeaza BASA-press preluata de Mediafax. Voronin s-a adresat deputatilor si le-a spus ca "legea este extrem de importanta, intrucat Moldova anunta pentru prima data intentia serioasa de reintegrare a teritoriului". Proiectul propus de Vladimir Voronin prin intermediul ministrului Valeriu Sova prevede autonomie larga pentru Transnistria, dreptul la secesiune, la intretinerea unei politici externe proprii si la o politie proprie. Proiectul contine principiile propuse de consilierul Kremlinului, Dmitri Kozak, principii preluate de planul presedintelui ucrainean Iuscenko. Voronin considera ca legea acorda o serie de garantii locuitorilor din provincia separatista. "Dupa democratizarea si demilitarizarea regiunii transnistrene, va fi ales Consiliul Suprem local, cu drept de initiativa legislativa", a argumentat seful statului. "Moldova nu vrea ca Transnistria sa fie moneda de schimb in jocurile geopolitice straine", a declarat presedintele, subliniind ca este inadmisibila folosirea fortei pentru solutionarea crizei transnistrene. Proiectul de lege a fost sustinut de toate grupurile parlamentare. Presedintele Voronin subliniase ca proiectul va avea legitimitate doar cu sprijinul tuturor partidelor din Parlament. Dupa votul parlamentarilor de la Chisinau, seful statului a calificat aceasta zi drept una istorica si a multumit deputatilor pentru sprijinul acordat. (D.E.) Condoleezza la Ierusalim Sefa diplomatiei americane Condoleezza Rice s-a repezit ieri pana la Ierusalim si Beirut sa verifice ca nimeni nu va pune vreo stramba intre rotile evacuarii din Gaza. A stat de vorba cu responsabilul politicii externe Sylvan Shalom, stiut drept unul din politicienii israelieni care nu sunt prea incantati de "Planul de evacuare al lui Sharon". Rice l-a informat ca imediat dupa evacuarea colonistilor din Gaza si nordul Cisiordaniei, va demara un Summit international regional care va pune pe ordinea de zi stabilirea relatiilor diplomatice ale Israelului cu statele din Peninsula araba si nordul Africii, precum si promovarea unor proiecte regionale comune israeliano-arabe. Rice a avut cuvinte de lauda pentru eforturile presedintelui palestinian Abu Mazen. Dupa o intalnire "calda si prietenoasa" cu premierul israelian Ariel Sharon, la ferma acestuia, Condoleezza a plecat intr-o vizita fulger, inopinata, la Beirut, unde s-a intalnit cu Emil Lahud, presedintele Libanului, si cu fruntasi ai noului guvern libanez, ales in aceasta saptamana. Apoi se va reintoarce la Ierusalim unde va avea convorbiri cu generalul Shaul Mofaz, ministrul Apararii si vice-premierul Shimon Peres. De la Ierusalim, se va repezi si la Ramallah, unde o asteapta Abu Mazen, presedintele Autoritatii Palestiniene. Si toata aceasta febrila alergatura diplomatica pe un hamsin de 40 de grade. (Tesu SOLOMOVICI)