In urma cu doua luni, Ucraina, ca parte a formatului pentagonal de negocieri, a prezentat un plan de solutionare a crizei din Transnistria. La sfasitul saptamanii trecute, Dmitri Tkaci, ambasador cu insarcinari speciale al Ucrainei pentru problematica transnistreana, a intreprins o vizita la Bucuresti, la invitatia ministrului roman de Externe. L-am rugat pe Mihai Razvan Ungureanu sa ne acorde un interviu despre obiectivele si rezultatele acestei vizite. Domnule ministru, ambasadorul Tkaci a intreprins de curand un turneu prin mai multe tari europene, carora le-a prezentat planul ucrainean de reglementare a situatiei din Transnistria. Putem inscrie si vizita la Bucuresti in seria demersurilor intreprinse in vederea castigarii de adeziuni fata de planul ucrainean? Vizita ambasadorului Dmitri Tkaci la Bucuresti vine ca un raspuns la eforturile Romaniei de cuplare la demersurile internationale pentru rezolvarea conflictului transnistrean si deschide seria consultarilor bilaterale pe aceasta tema initiate in urma deciziilor adoptate la cel mai inalt nivel de presedintii Traian Basescu si Viktor Iuscenko. Discutiile s-au concentrat, evident, pe evolutia situatiei din Transnistria si pe modalitatile de solutionare a acesteia, dar au acoperit si problematica mai ampla legata de asigurarea securitatii, stabilitatii si democratiei in aceasta regiune a Europei. Am discutat despre perspectivele implicarii Romaniei, atat prin prisma calitatii actuale pe care o are, atat ca membru NATO si tara in curs de aderare la UE, cat si ca "entitate autonoma", tara vecina, care, asemenea Ucrainei, este direct interesata in gasirea unei solutii la criza transnistreana. Am discutat, de asemenea, despre modul in care problema transnistreana s-ar cuveni expusa in forurile internationale de format multilateral - OSCE, Uniunea Europeana, Alianta Nord-Atlantica, Consiliul Europei - in care avem posibilitatea de a informa si propune solutii. Totodata, am discutat cu domnul Tkaci, in detaliu, fiecare element al planului Iuscenko, in asa fel incat echivocul politic sa fie indepartat si noi sa ne putem raporta la el tehnic, nu doar atitudinal. Spatiu de actiune pentru Romania Exista voci care sustin ca planul ucrainean serveste mai mult interesele Tiraspolului decat ale Republicii Moldova si ca el nu ar urmari, in fapt, decat legitimarea guvernului separatist. Dumneavoastra ce parere aveti? Personal cred ca primii indreptatiti sa se pronunte in aceasta problema sunt cetatenii Republicii Moldova. Ori, dupa cum se stie, Parlamentul de la Chisinau a aprobat planul ucrainean, aducandu-i cateva amendamente, care coincid, in linii generale, cu rezervele noastre. Si ceilalti actori internationali interesati de acest conflict sustin liniile generale de aplicare a planului. Asa cum spunea chiar ambasadorul Tkaci, planul nu este dogmatic. Este un concept deschis si poate fi imbogatit prin contributii care se inscriu in linia principiilor sale generale. Aici vad eu suficient spatiu de actiune pentru Romania, care isi propune sa fie parte activa atat in procesul de consultare cat si in procesul de pace. Ati spus "spatiu de actiune". Dar ce posibilitati de actiune ii mai raman Romaniei in contextul in care, in urma intalnirii de la Kiev, dintre presedintele Iuscenko si liderul administratiei separatiste, Igor Smirnov, s-a convenit ca doar reprezentantii Uniunii Europene si ai Statelor Unite sa fie invitati, in calitate de observatori, la reluarea formatului pentalateral de negocieri? Permiteti-mi sa amintesc ca, la momentul relansarii, pe baza planului ucrainean, a discutiilor privind Transnistria, exista un blocaj total in dialogul dintre Chisinau si Tiraspol. De aceea, reluarea negocierilor mi se pare esentiala in acest moment, urmand ca, in functie de evolutiile din teren, sa fie analizate si adoptate noi modalitati de actiune si, speram noi, un nou format de negociere. Pentru a raspunde intrebarii dumneavoastra, as vrea sa subliniez ca, dupa cum este cunoscut, prin semnarea Acordului de aderare la UE, Romania a dobandit statutul de observator in cadrul forurilor comunitare unde aceasta problema se analizeaza si dezbate, ceea ce ii permite sa participe activ la definirea pozitiei Uniunii. De pilda, la recenta reuniune a directorilor politici UE de la Bath (Anglia), Romania a introdus in discutii acest subiect dintr-o perspectiva care a ajutat la mai buna intelegere de catre participanti a importantei crescande pe care tema o are in context european si euroatlantic. Canal permanent cu SUA Ce se mai aude despre propunerea lui Basescu facuta catre Iuscenko la Bucuresti? Avand in vedere interesele noastre comune in rezolvarea conflictului transnistrean, o importanta cale de actiune o poate reprezenta si dialogul bilateral politico-diplomatic cu Ucraina - in special comisia prezidentiala mixta Basescu-Iuscenko -, in cadrul caruia intentionam sa avem consultari periodice, in vederea identificarii modalitatilor de obtinere a unei solutii durabile. Nu in ultimul rand, parteneriatul privilegiat pe care il avem cu SUA ne permite sa mentinem, in permanenta, un canal deschis de comunicare pe aceasta tema. Romania si-a afirmat si isi mentine dorinta de a contribui activ la rezolvarea durabila a situatiei din Transnistria si la promovarea valorilor europene si euro-atlantice in aceasta zona si intelege sa puna in slujba acestor deziderate modalitatile optime de actiune si formele de cooperare internationala cele mai adecvate. S-a vorbit despre planul UE de a trimite in Transnistria o misiune de monitorizare a frontierei ucraineano-moldovene. Cand credeti ca Uniunea Europeana va aproba planul definitiv si detaliile trimiterii acelei misiuni europene? Un asemenea raspuns este deja pregatit si urmeaza sa fie prezentat la Kiev de Inaltul Reprezentant al UE pentru PESC, Javier Solana. Dar, pana cand implicarea Uniunii Europene devine efectiva, noi suntem gata sa oferim ajutor autoritatilor moldovene, sa contribuim, in formula tehnica sau cu ajutor uman, la monitorizarea punctelor de trecere de la granita moldo-ucraineana. Deci, in cazul acesta, oferta noastra ramane deschisa. In acest sens a fost si raspunsul dat la invitatia pe care ministrul de externe al Republicii Moldova, Andrei Stratan, ne-a transmis-o in urma cu aproape trei luni. Altfel spus, implicarea noastra nu ramane doar la nivel de intentie. Ea este certa, este o implicare de lunga durata, atat in formatul oferit de Uniunea Europeana, cu Romania ca stat membru, cat si in baza dialogului bilateral cu Chisinaul. In orice situatie noi vom cauta sa dam dovada de tact si sa fim, in acelasi timp, ofertanti seriosi si obiectivi.

Victor RONCEA