1902 * 13/26 ian. La o suta de ani de la nastere, personalitatea lui Ion Heliade Radulescu este evocata in cadrul unei sedinte solemne, in cadrul careia B.P. Hasdeu il prezinta sub semnul dualitatii "literatura si politica, cuvant si fapta, ambele strans cimentate prin aceiasi tinuta - nesleita iubire a neamului romanesc". * 25 ian./7 febr. Titu Maiorescu doneaza Academiei mai multe manuscrise eminesciene, poezii, fragmente si variante nepublicate "pentru a servi celor ce se vor ocupa in viitor cu cercetari amanuntite asupra vietii si activitatii marelui nostru poet". * 8/21 mart. Gr. Tocilescu prezinta studiul "Monumente privitoare la Burebista, regele dacilor din primul secol inainte de Hristos". * 29 mart./11 apr. A.D. Xenopol prezinta studiul "Secularizarea averilor manastiresti din punct de vedere juridic". * 3/16 apr. Sunt alesi ca membri titulari ai Academiei filologul Ioan Bianu si fizicianul si meteorologul Stefan C. Hepites, iar ca membri corespondenti chimistul Alfons Oscar Saligny (1853-1903), scriitorul Virgil Onitiu (1864-1915), poetul si folcloristul Andrei Barseanu (1858-1922) * 5/18 apr. Dr. Constantin Istrati sustine discursul de receptie "Activitatea stiintifica a lui Ion Ghica", "un pionier din cei mai importanti ai renasterii culturale si politice". D.A. Sturdza, in raspunsul sau, aduce un omagiu lui Ion Ghica, pe care il considera "unul dintre barbatii care au avut o influenta hotaratoare asupra transformarii noastre si sociale..." * 6/19 apr. Sunt alesi ca membri corespondenti ai Academiei Romane teoreticianul si criticul literar Anghel Demetrescu (1847-1903), botanistul si medicul Dimitrie Grecescu (1841-1910) si ca membru de onoare din strainatate medicul german Rudolf Ludwik Karl Virchow (1821-1902). Este acordat premiul "Nasturel-Herescu" lui I. Mihalyi pentru lucrarea "Diplome maramuresene din secolele XIV-XV". * 8/21 apr. Este aleasa noua conducere a Academiei formata din P.S. Aurelian, presedinte si I.C. Negruzzi, I Kalinderu si Anghel Saligny, vicepresedinti. * 10/23 mai Se desfasoara o sesiune solemna consacrata implinirii a 25 de ani de la proclamarea independentei de stat a Romaniei. In discursul tinut cu acest prilej, Negruzzi subliniaza: "Academia Romana numara printre membrii ei mai multi barbati care, in vremea razboiului, au jucat rolurile politice cele mai insemnate". * 24 mai/6 iun. C. Erbiceanu doneaza Academiei 62 de acte istorice din perioada 1691-1825.

(Texte selectate din lucrarea "Istoria Academiei Romane in date" de Dorina Rusu)