Tratatul de aderare nu prevede conditii speciale pentru euro-observatorii romani si bulgari. Potrivit Tratatului de aderare, pana la data aderarii, Romania va avea 35 de observatori in Parlamentul European desemnati de catre partidele parlamentare dintre senatori si deputati. Criteriile? Greu de ghicit. Pe aceeasi lista se intalnesc tineri pana in 30 de ani si seniori pe la 60 de ani, cu activitate profesionala diversa: ingineri, veterinari, economisti, juristi, pictori, profesori universitari, filologi, matematicieni. Esalonul de tineri trimis de Alianta DA (Roberta Anastase, Monica Iacob Ridzi, Adrian Cioroianu, Raluca Turcan) sau tinerii de la PSD (Daciana Sarbu, Titus Corlatean, Corina Cretu), va fi secondat de esalonul seniorilor de la UDMR (Kelemen Attila, Konya Sandor) si de la PRM (Eugen Mihaescu, Viorel Duca, Dumitru Popeanga). Experienta in chestiuni europene nu pare a fi nici aceasta un criteriu de selectie si de excludere: daca printre cei votati zilele trecute exista politicieni experimentati in probleme externe ca Adrian Severin, Radu Podgoreanu, Corina Cretu, Raluca Turcan, Mircea Cosea, Eugen Mihaescu etc., in aceeasi masura exista intre cei 35 de observatori, destui neinitiati care exceleaza prin absenta chiar si in activitatea parlamentara: Konya Sandor, Marian Jean Marinescu, Monica Iacob Ridzi, Daniela Buruiana, Dumitru Becsenescu, Daciana Sarbu nu au luat cuvantul in actuala sesiune a Parlamentului decat la depunerea juramantului. Sa fie cunoasterea limbilor straine, in special a limbii engleze, fara de care nici un functionar marunt al institutiilor europene nu intra pe usa, un criteriu obligatoriu? Nu stim, dar surprize apar: ministrul Mona Musca nu stie engleza, asa cum apare in CV-ul postat pe site-ul Camerei Deputatilor, ci doar franceza. Tot astfel, aproximativ zece din cei 35 de observatori au dificultati in a lega o conversatie simpla in cel putin una din limbile de larga circulatie. Declaratiile de avere si de interese dezvaluie numerosi oameni bogati, cu venituri imnpresionante: nu vorbim aici doar de Viorel Duca, cu proprietati in SUA, ci si de Dumitru Becsenescu, care a avut un venit de peste sase miliarde lei in 2004, despre Cristian Dumitrescu, detinatorul a trei apartamente, trei case si tot atatea terenuri, Monica Iacob Ridzi care il egaleaza pe Dumitrescu in averea imobiliara. Impresioneaza si Dumitru Popeanga care obtine, din activitatea de profesor universitar si de la Curtea de Conturi aproximativ 2,5 miliarde lei pe anul trecut. Ramane o intrebare: cum vor putea functiona atatea institutii, firme, catedre universitare, asociatii, ministere sau conducerile partidelor in absenta (doua-trei saptamani lunar) euro-observatorilor? Doar trei exemple: dl. Popeanga lasa descoperite Universitatea Titulescu, Spiru Haret, ASE-ul, Curtea de Conturi, CECCAR, INA, doamna Musca lasa Ministerul Culturii si vicepresedintia PNL, Ovidiu Gant lasa Departamentul pentru relatii Interetnice al Guvernului.

Brindusa ARMANCA