O stire bomba a lovit ieri, de la Cotroceni, redactiile si mediile diplomatice internationale: "La implinirea a 65 de ani de la ultimatumul sovietic adresat autoritatilor romane, presedintele Romaniei, Traian Basescu, condamna ferm Pactul Ribbentrop - Molotov care a condus la anexarea Basarabiei si a nordului Bucovinei de catre URSS". Presedintele Traian Basescu a apreciat ca Romania "nu poate ignora suferintele indurate de fratii nostri de peste Prut ca urmare a unor fapte istorice grave", se arata in comunicatul citat. Totodata, presedintele Romaniei "se inclina cu respect in fata oamenilor care au trebuit sa invete sa traiasca zilnic cu suferinta, de la cea a separarii de familie la cea a dezradacinarii de limba si neam". Presedintia Romaniei a raspuns astfel nenumaratelor cereri ale romanilor, facute si prin intermediul ziarului ZIUA, indreptand o faradelege istorica. Prima condamnare oficiala de catre Romania a Pactului Stalin-Hitler are o insemnatate care va fi consemnata tot de istorie. Dezbaterea privind sfartecarea Europei de est de catre Uniunea Sovietica a fost declansata de organizarea unei parazi fastuoase la Moscova cu ocazia zilei de 9 mai, aniversarea a 60 de ani de la victoria impotriva nazismului. Moscova a refuzat cu incapatanare sa recunoasca crimele comise de comunism in Europa de Est sustinand ca intrarea Armatei Rosii in statele acestei regiuni a reprezentat o "eliberare", fara sa se mai puna la socoteala si impunerea cu forta a regimurilor comuniste. Subiectul prezentarii de scuze pentru ocupatia sovietica din Europa, in special pentru cea a tarilor baltice, "este inchis", iar regimul rus nu va mai reveni asupra sa, a declarat presedintele Vladimir Putin cu prilejul parazii pe tipic comunist de la Moscova. Putin a citat o decizie a Parlamentului sovietic, din 1989, in care era condamnat pactul germano-sovietic din 1939, document ce a deschis calea anexarii tarilor baltice. "Subiectul este inchis. Am condamnat o data acest lucru si este suficient. Ce doriti, sa facem acest lucru in fiecare an?", a spus Putin. El a precizat ca ocupatia sovietica din Europa a fost rezultatul unor jocuri "geopolitice" in care "mici tari si popoare au servit drept moneda de schimb". "Din pacate, aceasta a fost realitatea perioadei, ca si trecutul colonial al tarilor europene sau sclavia din Statele Unite", a explicat el. "Sa lasam mortii sa ne traga de maneca si sa ne impiedice sa mergem inainte?", a intrebat Putin. Comisia Europeana a dezavuat pactul Hitler-Stalin Comisia Europeana a oferit pe 4 mai anul acesta un sprijin nesperat statelor central si est-europene care asteptau ca Federatia Rusa sa condamne pactul Ribbentrop-Molotov, pact care a aruncat zeci de milioane de europeni sub ocupatia sovietica. Astfel, vicepresedintele Comisiei Europene, Günther Verheugen, a declarat ca Federatia Rusa trebuie sa recunoasca faptul ca URSS a ocupat ilegal tarile baltice daca doreste sa aiba relatii de buna vecinatate cu UE. "Este important pentru UE ca relatiile noastre cu Rusia sa se bazeze pe adevar", a subliniat Günther Verheugen. Bush: "Americanii nu vor uita niciodata represiunea comunista" Presedintele SUA, George W. Bush, a declarat pe 6 mai, la Riga, ca Statele Unite recunosc si nu vor uita niciodata "ocupatia si opresiunea comunista" pe care au indurat-o timp de jumatate de secol fostele republici sovietice. "Inteleg foarte bine ca exista multa furie si frustrare in cele trei tari baltice in legatura cu ocupatia sovietica", a afirmat Bush. "Captivitatea milioanelor de oameni in Europa centrala si de Est va fi intotdeauna evocata ca una dintre cele mai mari nedreptati ale istoriei", a afirmat presedintele american. "Recunosc ca sfarsitul celui de-al doilea Razboi Mondial a reprezentat pentru Occident pacea, dar in cazul tarilor baltice, acesta a adus ocupatia si represiunea comunista. Iar americanii nu vor uita niciodata ocupatia si represiunea comunista in tarile baltice. Va recunoastem istoria dureroasa", a afirmat Bush, intr-o conferinta de presa comuna cu presedintii celor trei state baltice, letona Vaira Vike-Freiberga, estonianul Arnold Ruutel si lituanianul Valdas Adamkus. Letonia a cerut despagubiri Moscovei Pe 14 mai, Parlamentul leton a insarcinat guvernul de la Riga sa formeze in decurs de trei luni o comisie care sa stabileasca numarul victimelor ocupatiei sovietice si prejudiciile aduse atat statului, cat si locuitorilor sai. Parlamentul leton doreste ca Moscova sa-si asume responsabilitatea morala, legala si financiara pentru crimele comunismului. Alexandr Kirestein, initiatorul documentului, a declarat ca "suma ceruta Rusiei va oscila intre 60 si 100 de miliarde de dolari". Potrivit declaratiei, guvernul leton va forma o echipa de lucru care "va calcula daunele cauzate Letoniei si rezidentilor sai in timpul ocupatiei". Potrivit declaratiei adoptate de Parlamentul de la Riga, relatiile dintre Rusia si Letonia vor fi bazate pe incredere si sinceritate numai atunci cand crimele comise in timpul ocupatiei sovietice vor fi cunoscute si condamnate. Declaratia Seimului leton solicita, de asemenea, Rusiei sa inceapa repatrierea fostilor militari sovietici, a colaboratorilor KGB, precum si a membrilor familiilor acestora, conform acordurilor ruso-letone, incheiate anterior. Rusia nu vrea tratat cu Estonia Rusia a decis "sa-si retraga semnatura" de pe acordul privind frontiera terestra si maritima cu Estonia, semnat in luna mai a.c., a declarat la inceputul saptamanii ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, adaugand ca vor fi redeschise negocierile. "Deoarece partea estoniana nu si-a indeplinit obligatiile, ne retragem semnatura de pe acest acord", a declarat Lavrov, aflat in vizita la Helsinki. "Acordul nu va fi ratificat pentru ca nu va exista nici un acord, iar negocierile vor fi reluate", a precizat seful diplomatiei ruse. Potrivit lui Lavrov, Estonia a facut ceea ce i s-a cerut sa nu faca, introducand in acordurile privind frontiera cu cateva puncte suplimentare si nerespectand intelegerile la care a ajuns cu partea rusa. Parlamentul estonian a solicitat introducerea in tratatul de frontiera cu Rusia a unor remarci cu privire la ocupatia sovietica si la tratatul de la Tartu din 1920. Conform acestui tratat, Estonia intrase in posesia unor teritorii din regiune Pskov, teritorii reluate de Moscova in 1945. Rusia si Estonia au semnat acordul privind frontiera comuna in luna mai, dupa circa zece ani de negocieri dificile. Dar saptamana trecuta Moscova a inceput sa dea inapoi, anuntand ca nu va ratifica acest tratat.

Victor RONCEA