Dan CIACHIR 

Arhiepiscopul Bartolomeu al Clujului a anuntat ca va institui cursuri de duhovnicie cu durata de cinci zile in eparhia sa. Acestea vor fi prelegeri sustinute in fata viitorilor preoti ortodocsi de duhovnici cu experienta din manastiri, urmate de dialog. Initiativa aceasta excelenta, care a captat atentia presei, ca mai toate initiativele acestui stralucit ierarh, eu o vad ca si o consecinta a scolasticizarii invatamantului nostru teologic, dupa caderea comunismului. Chiar si in expresia sa moderna, invatamantul nostru teologic a avut in vedere formarea de preoti slujitori si mai putin - numarul lor era infim - gazetari bisericesti ori dascali "civili". Marii teologi de catedra, in frunte cu parintele Staniloae, au fost si preoti cu parohie. Preotia insasi presupunea o chemare, iar Facultatea de Teologie - devenita Institut de grad universitar in vremea comunismului - abordare aparte incluzand trecerea candidatului prin seminar. Viitorul preot era remarcat de preotucl sau de parohie, pus sa cante in strana, sa ajute la slujire, apoi recomandat episcopului care aviza trimiterea sa la studii si se interesa in continuare de el... Am avut pana deceniile trecute preoti foarte buni, stapanind claviatura Molitfelnicului, numai cu Seminarul, in numeroase parohii rurale. Apoi, a devenit imperioasa absolvirea Facultatii de Teologie. O parohie mai buna presupunea note mari si chiar doua-trei articole publicate... Insa viitorul preot era trimis in vacante la manastiri si tot acolo mergea in practica obligatorie. Preotia inseamna contact si dialog permanent cu oamenii, disputa cu heterodocsii, disponibilitate pentru predica si pentru instinct apologetic. In vremea comunismului la Seminar si Teologie veneau numai tinerii care stiau ca nu pot deveni altceva decat preoti. Situatia s-a schimbat dupa decembrie '89 cand de la doua facultati de teologie s-a ajuns la 14 (astazi functioneaza 11), cele mai multe improvizate de episcopi vanitosi, unde predau navetisti si dascali improvizati. Peste un deceniu sau doua se va vedea neajunsul acestor "fabrici de catiheti", pentru ca perspectiva somajului teologal poate fi deja contemplata in voie. In asemenea conditii, chemarea era tot mai greu depistabila, seminarul devenea o alternativa la liceu, iar Facultatea de Teologie parte din intregul unei universitati... Si a inceput sa se insinueze, tot mai puternic, dezduhovnicirea invatamantului nostru bisericesc, corelata cu o evidenta scolasticizare. Pe vremuri, cand nu existau facultati teologice, candidatul la preotie era intrebat de episcop cum procedeaza daca ii pica o musca in potirul cu Sfintele taine sau ce face in cazul in care un caine patrunde in biserica si de acolo in Sf. Altar!?... Acum, s-a ajuns la o sufocanta bibliografie, la studii peste studii, iar de la licenta cu note prea mari, pentru o buna parohie urbana a devenit imperios doctoratul. Adica falsul doctorat, incropit din zece carti, sau plagiat notoriu, acoperit de superiorii ierarhici, ca in situatia unui protopop din sudul tarii care a furat cu toptanul din opera parintelui Staniloae. In 1997 au fost fraudate examenele de la Facultatea de Teologie din Bucuresti, iar sanctiunile au fost simbolice. Facultatea de Teologie din Bucuresti a devenit de-acum 20 de ani o balta neasanata, in vreme ce aceea de la Sibiu a avut norocul bunei continuitati prin parintele Pacurariu si prin cativa dascali ai sai, fapt ce se resfrange astazi benefic asupra intregului Ardeal bisericesc... In asemenea imprejurari este de inteles de ce formatia duhovniceasca a viitorului preot a ramas pe planul doi iar legatura cu manastirile simbolica ori formala desi avem un monahism stralucit. Teoretic, ierarhii nostri sunt automat si calugari, dar buna parte dintre cei tineri au stat doar cateva luni in manastire, au trecut prin Grecia si la intoarcere li s-a atarnat de gat engolpionul. Asa cum unui invatamant formativ, realist, misionar, slujitor i se prefera unul abstract, saturat de o bibliografie cu gust de dop de pluta, preferinta pentru ierarhul de birou este evidenta. Faptele acestea se resfrang in limbajul teologilor din presa bisericeasca - abstract, fara vlaga si duh, uscat ca o iasca - si vor afecta si dialogul preotilor tineri cu credinciosii, inclusiv in Scaunul marturisirii. Atunci cand vor incepe orele de duhovnicie anuntate de IPS Bartolomeu, in primele locuri ar trebui sa stea o duzina dintre ierarhii nostri, zeci de profesori teologi si, in fine, nenumarati studenti de pe cuprinsul Patriarhiei Romane, asa incat Arhiepiscopul ar trebui sa inchirieze pentru demersul sau sala Teatrului National din Cluj cu foaier cu tot.