Dan CIACHIR 

Dupa ce Papa Benedict XVI s-a pronuntat impotriva relativismului, au aparut murmurarile de nemultumire. Acestea au sporit indata ce acelasi pontif s-a aratat ferm, situandu-se pe linia doctrinara a Bisericii, impotriva avortului, a sexualitatii nefiresti si a hirotonirii femeilor. Imediat, presa, dezamagita, i-a aplicat papei epitetul de conservator. Umbra lui Ioan Paul II s-a proiectat prin comparatie, in aceeasi perspectiva, ca a unui "liberal". A identifica liberali si conservatori in ierarhia Bisericii Romano-Catolice sau a celei Ortodoxe constituie un abuz si o eroare intrucat limbajul si masuratorile seculare nu pot fi extinse asupra realitatii bisericesti. Presa si un anumit public isi proiecteaza propriile doriri si nadejdi asupra Bisericii incercand sa forteze usile in chestiuni asupra carora nu incap rabatul si tocmeala nici la catolici, nici la ortodocsi. O biserica nu se poate "laiciza", "seculariza" ori "moderniza" decat in detrimentul ei, precum ne-o arata atomizarile protestante si neoprotestante. O biserica poate fi insa atenta la presiunile si zvarcolirile prezentului si asta a incercat, patetic, sa faca Biserica Romano-Catolica prin Conciliul General Vatican II. O biserica poate, iarasi, deschide un dialog larg cu credinciosii sai si cu religiile necrestine - si in felul acesta trebuie intelese nenumaratele vizite ale lui Ioan Paul II de-a lungul planetei, inclusiv in Cuba lui Fidel Castro... Iarasi, Biserica Apuseana a putut sa se reapropie de crestinii ortodocsi, aratand care sunt motivele de pretuire si chiar cerandu-si iertare pentru excesele din trecut - aceasta este semnificatia vizitei papei Ioan Paul II mai intai in Romania si apoi in alte tari pravoslavnice. Exemplele de mai sus nu au insa nimic de a face cu... liberalismul. Iar cand au aparut devieri doctrinare la catolici, de felul curentului sud-american "Teologia eliberarii" care cocheta - cel putin terminologic - cu marxismul, sau incercari de apropiere ale unor clerici de marxism - intr-un Occident abundent marxizat si chiar maoizat (anii '70), Vaticanul a repudiat ferm o asemenea joaca cu focul. A ingadui tineretului o anumita muzica sau anumite forme de distractie poate parea o atitudine "liberala", mai ales intr-o tara ortodoxa unde traditia ascetica puternica s-a rasfrant prin sobrietate. De aici si admiratia intelectualilor de la noi pentru "liberalismul" catolic. Paradoxul - pe care intelectualii nedusi la biserica (la nici una dintre ele) nu-l stiu - este ca romano-catolicii refuza impartasania unui divortat, in vreme ce la noi exista mai multa ingaduinta si intelegere in acest sens... Catolicii au inteles din proprie experienta cat de periculoase pot fi concesiile care ating dogma, ecleziologia si morala Bisericii si au devenit foarte fermi in imprejurari in care aceasta fermitate e necesara ca apa si aerul. Intre papii Ioan Paul II si Benedict XVI nu exista deosebiri, ci o binecuvantata de Dumnezeu continuitate. Intr-o recenta declaratie, Patriarhul Alexei II al Moscovei si al intregii Rusii, arata ca pe linia aceasta a infruntarilor lumii moderne trebuie sa colaboreze cele doua Biserici: Rasariteana si Apuseana. Cine compara o Volga cu un Alfa-Romeo, va constata deosebirile dintre ele, dar daca le desface capotele vede ca sunt puse in miscare de un principiu identic: motorul cu ardere interna; acolo nu mai incape nici o deosebire. Exista pe vremuri o vorba potrivit careia doi avocati care pledeaza intr-un proces nu sunt decat bratele aceleiasi foarfeci si vai de cine intra intre ele! De multe ori situatiile critice, urgentele reusesc sa aduca mai multa unitate si mai mult consens decat decenii intregi de dialog ecumenic. Tragem nadejdea ca si ierahia greaca, aflata in criza - si poate ne vom ocupa in viitor de acest subiect - va intelege necesitatea momentului. Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, care a petrecut cativa ani de studiu la Roma, a intins destule punti si este pregatit in acest sens. Roma a sugerat ca poate pune intre paranteze vechi sau demodate nazuinte prozelitiste intru binele luptei comune purtate impotiva decrestinarii actuale in numele si in Duhul Evangheliei lui Hristos. Pentru cine doreste sa afle mai multe in acest sens, recomand doua articole admirabile semnate de profesorii Virgil Nemoianu, respectiv, Eugen Nagy, aparute in numarul din 24 mai al revistei "Adevarul literar si artistic". Primul text contine si cateva trasaturi de portret intelectual al papei Benedict XVI.