Din ce in ce mai multe autoritati din domeniul medical din intreaga lume sunt preocupate de infectiile care afecteaza unitatile sanitare, cum este si temutul stafilococ auriu (MRSA), relateaza BBC online. Studiile de specialitate releva faptul ca peste 5000 din cele cateva milioane de oameni care se interneaza in spitale anual, mor din cauza acestor infectii contactate in unitatile sanitare. Insa acum 70 de ani, situatia era mult mai grava. Mult mai des, pacientii mureau din cauza unor banale inflamatii la plamani, iar pneumonia si infectiile post-operatorii ucideau un pacient din trei. Totusi, in mai putin de zece ani, aceasta statistica dramatica a scazut mai mult decat semnificativ. Motivul: penicilina. A fost primul antibiotic din lume, fiind descoperit de doctorul Fleming. Cercetatorul, care lucra pe atunci la spitalul londonez St Mary, a descoperit acest antibiotic in anul 1928, dintr-o partiala eroare. In timpul unui studiu de rutina, Fleming a observat ca intr-un vas in care el pusese o bacterie aparuse mucegai. El fusese plecat in concediu, si uitase de vasul respectiv. Ceea ce i-a atras atentia cercetatorului a fost ca mucegaiul distrusese cea mai mare parte a bacteriei. Astfel, sir Alexander a extras substanta antibacteriana din mucegaiul respeectiv si a aparut penicilina. A mai durat 12 ani pana ce antibioticul a fost gata de comercializare, prin efortul tenace al cercetatorilor Howard Florey, Norman Heatley si Ernst Chain de la Unviersitatea Oxford. Pana la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, Statele Untie ale Americii produceau la scara larga penicilina si o utilizau la tratarea soldatilor raniti. Medicamentul minune al soldatilor americani Odata ce pacea a fost reinstaurata, publicul a inceput sa ceara tot mai des medicamentul minune. La sfarsitul anilor '40, intr-o singura luna, mai mult de 250.000 de pacienti aveau prescrisa penicilina care era menita sa trateze diverse boli, de la pneumonie, sifilis sau gonoree si alte afectiuni. De asemenea, medicamentul permitea doctorilor sa-si desfasoare meseria mult mai usor si sa faca diverse interventii, care pana atunci erau periclitate de infectii. Kevin Brown, curatorul Muzeului Alexander Fleming si autor al unei biografii a cercetatorului, "Penicillin Man", este de parere ca penicilina este una dintre cele mai importante descoperiri din istoria medicala. Inainte de descoperirea lui Fleming, nu exista nici un tratament pentru bolile infectioase. Erau pur si simplu ucigatoare. Pare ciudat acum, dar asa era. A revolutionat medicina a declarat acesta. Ulterior, Fleming a fost facut cavaler si a castigat premiul Nobel. A murit acum 50 de ani, in anul 1955. Victima propriului succes Dr Anne Hardy este totusi de parere, ca de altfel si alti medici, ca antibioticul a devenit victima propriului succes si ca in timp foarte scurt a fost prescris in exces ceea ce a dus la o rezistenta a afectiunilor la acest tratament. "Toate antibioticele sunt utilizate gresit si penicilina nu face exceptie. Pacientii cer efectiv sa ia penicilina, si medicii le-o prescriu" a declarat aceasta. Spre sfarsitul anilor '40, alte antibiotice au aparut pe piata si au inceput, la concurenta cu penicilina. Cele mai importante sunt streptomicina si cefalosporinele. Insa, in 1959, dupa patru ani de cand Sir Fleming a murit, cercetatorii au facut progrese in lupta impotriva rezistentei la antibiotice, care erau menite sa vindece boli anume, cum ar fi meningita. Desi au aparut generatii noi de antibiotice, cercetatorii se chinuie si acum sa inventeze medicamente care sa urmareasca evolutia agentilor patogeni - cum ar fi groaznicul stafilococ auriu - care este rezistent la penicilina. In ultimii ani, penicilina a inceput sa piarda teren in fata celorlalte antibiotice - iar medicii sunt mai precauti in prescrierea acestora. Totusi, exista opinii diverse in legatura cu acest medicament, alti cercetatori sustinand ca penicilina a ramas printre cele mai utilizate antibiotice din lume, desi se prescrie mult mai rar ca inainte. "Inainte se prescria penicilina si pentru durerile de urechi, acum medicii sunt mai precauti si au o varietate de medicamente mult mai larga" a declarat unul dintre cercetatori. (B.M.)