Sorin ROSCA STANESCU 

Motto: Inainte de a deveni istorie si chiar de a se intampla, multe evenimente majore sunt pregatite in laborator O ipoteza tulburatoare este lansata de presa, care reactioneaza ca un perete de rezonanta al semnalelor prezidentiale. Si anume ca Theodor Stolojan, acum refacut din punctul de vedere al sanatatii, ar putea fi proiectat ca prim-ministru, in locul lui Calin Popescu Tariceanu. Ceea ce ar face ca ideea de "motor in doi timpi", pe care o preconizam imediat dupa alegeri, sa capete consistenta. Cu deosebirea ca eu nu m-am gandit ca este obligatoriu sa avem premieri diferiti, ci doar la faptul ca nu este exclus sa avem, pur si simplu, o noua majoritate, un nou guvern, care sa aiba o puternica sustinere parlamentara. Cu sau fara Tariceanu la varf. Ipoteza rocadei cu Stolojan este generata de una dintre afirmatiile socante si, in acelasi timp, interpretabile, lansata de Traian Basescu inainte de a pleca in prima sa vizita oficiala in Statele Unite. Si anume ca "Theodor Stolojan este oricand un excelent portdrapel al Aliantei". Seful statului vorbea despre anticipate. De aici incolo, speculatiile curg. Una dintre ele este ca Stolojan ar urma chiar sa conduca viitorul "partid prezidential". Care ar fi "popular". Sa vedem daca este posibil. Si, mai ales, sa incercam sa ghicim sensul real al semnalului lansat de Basescu. Nu mai insist acum asupra temeiului alegerilor anticipate, care, asa cum este si firesc, incinge, de la stanga la dreapta si din Capitala spre ultimul catun, toate spiritele. Dar este sigur ca, apasand - in mod real sau simulat - pe pedala anticipatelor, Traian Basescu a crezut de cuviinta ca este bine sa vorbeasca si despre prietenul si partenerul sau politic, Theodor Stolojan. Este adevarat ca seful statului are un temperament debordant. Care, destul de des, ii poate juca feste. La fel de adevarat este, insa, ca Basescu e un animal politic pursange. Tenace, experimentat, intuitiv si extrem de inventiv. Afirmatia legata de Stolojan pare a fi scoasa din acest registru, si nu din cel al derapajelor. Este evident ca, daca Basescu ia in serios chestiunea anticipatelor - si nu vad de ce nu ar face-o, pentru ca ea nu ar aduce atingere pozitiei sale de presedinte al Romaniei, ci dimpotriva, prin rearanjarea pieselor politice, ar putea fi identificata o combinatie mai confortabila in ceea ce-l priveste - atunci trebuie sa se gandeasca si care anume personalitati vor fi varfurile de lance ale acestei operatiuni. Pana una alta, daca vorbim despre anticipate, Calin Popescu Tariceanu, cotat in prezent de sondaje ca fiind a treia personalitate, este scos din joc in campanie, intrucat va trebui sa-si exercite atributiile de premier. Alianta pentru a castiga va trebui sa se identifice cu o personalitate daca nu charismatica, in orice caz suficient de populara. Partidul Democrat nu poate furniza, pentru moment, un nume de prima marime. Dar nici liberalii. Nici Basescu nu se poate transforma in agent electoral. O solutie rezonabila este, asadar, scoaterea din recuzita a lui Stolojan, autoretras in mod spectaculos, cu doar cateva luni inaintea alegerilor prezidentiale din 2004, unde era calificat drept principal contracandidat al lui Adrian Nastase. Atunci, lui Basescu i s-a cerut aproape imposibilul. Si anume sa-i ia locul, pe ultima suta de metri, lui Stolojan. Acesta s-a conformat, desi nici prin cap nu ii trecuse sa ajunga presedinte. Si, la limita, a reusit. Fortand apoi, pana la nebunie, formarea unui guvern al Aliantei. Care, pur si simplu, nu poate rezista, pentru ca nu are suficienta majoritate parlamentara. De aceea, transformarea lui Stolojan in varf de lance al Aliantei, in ipoteza anticipatelor este, fara doar si poate, o solutie. Dincolo de aceasta chestiune de imagine, pe care o pot intelege perfect, scenariile vehiculate seamana cu un teren mlastinos. In care ne putem ineca fara a prinde chiar de veste. Tariceanu a castigat alegerile in PNL. Patru ani e presedinte. Daca intr-un viitor guvern al Aliantei ar fi inlocuit de oricine altcineva, acel cineva nu ar mai putea beneficia de aceeasi sustinere a liberalilor. Ce s-ar castiga prin anticipate pe mere, s-ar pierde astfel pe pere. Deci nu-l vad pe Stolojan in postura de viitor prim-ministru. Cat priveste unificarea si transformarea Aliantei intr-un partid popular, cred ca acest dublu scenariu a fost ratat. Perspectiva fuziunii se indeparteaza pe zi ce trece, pierzandu-se in orizont. Cu atat mai mult, nu este posibila transformarea Aliantei in partid popular. Si cu atat mai nastrusnica este ipoteza ca exponentul unui partid popular ar fi taman Stolojan. Cuplul politic Basescu-Stolojan s-a nascut si s-a mentinut tocmai fiindca primul a fost putin mai la dreapta socialistilor, iar cel de-al doilea mai la stanga liberalilor. Nu-i vad ca pe doua broscute din poveste, care se dau de trei ori peste cap si se transforma in politicieni de dreapta. Adica populari. In orice caz, nu cei doi.