Peste 2000 de membri ai fortelor speciale italiene au fost mobilizati pentru a asigura securitatea reuniunii ministrilor Afacerilor Externe din tarile membre NATO, care a inceput, ieri, la Florenta, in Italia. Incepand de marti seara, militantii anti-NATO au manifestat desfasurand, in fata hotelurilor unde sunt cazate delegatiile participante la reuniune, lungi banderole, pe care scria, in engleza si italiana, "NATO asasini". Temele dominante ale lucrarilor reuniunii sunt intoarcerea Rusiei la masa de discutii a NATO, situatia din Balcani, cat si exprimarea suspiciunilor Statelor Unite cu privire la sistemul de aparare independent al noii Europe. Seful diplomatiei ruse, Igor Ivanov, va fi primul demnitar rus care, din martie 1999, cand Rusia a inghetat relatiile sale cu NATO, din cauza bombardamentelor NATO asupra Iugoslaviei, se va aseza la masa alaturi de cei sase noi omologi ai sai din statele membre ale Aliantei Nord-Atlantice. Pentru Rusia insa, reluarea dialogului nu inseamna normalizarea relatiilor cu Alianta Nord-Atlantica, pentru ca aceasta este privita in continuare ca o rivala militara la adresa Rusiei. Ieri, secretarul de Stat american, Madeleine Albright, a anuntat ridicarea partiala a restrictiilor in exportul de armament. Propunerea se gaseste intr-un document in 17 puncte, intitulat "Initiativa privind securitatea comertului cu arme" (DTSI). Prin aceasta "prima ajustare majora de dupa razboiul rece", Statele Unite dau un nou impuls cooperarii in materie de aparare intre cei 19 aliati din cadrul NATO, Australia si Japonia. Interventia Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) in provincia sarba Kosovo a demonstrat ca materialul militar american si cel european sunt, de multe ori, prea putin compatibile. "Credem ca aceasta propunere va duce la intarirea securitatii nationale si va imbunatati interoperabilitatea cu aliatii nostri", a declarat un reprezentant al Pentagonului. Ministrul roman de Externe, Petre Roman, participa, astazi, la Florenta, la reuniunea Consiliului de Parteneriat Euro-Atlantic (EAPC) care grupeaza tarile NATO si statele partenere. Demnitarul roman va arata necesitatea relansarii unor dezbateri publice pe tema extinderii. Ieri si astazi au loc, tot la Florenta, lucrarile Consiliului Nord-Atlantic si ale Comisiei NATO-Ucraina. Statele Unite se tem de noua structura de aparare europeana Un alt aspect important al reuniunii il reprezinta relatiile NATO - Uniunea Europeana (UE). Statele Unite si celelalte state membre ale NATO dar nemembre ale UE - Turcia, Norvegia, Islanda, Polonia, Ungaria si Republica Ceha -, desi si-au exprimat satisfactia in legatura cu crearea unei Europe a Apararii, se tem de o slabire a capacitatii operationale a Aliantei Nord-Atlantice. Cei cincisprezece membri ai Uniunii Europene au decis ca, pana in 2003, sa creeze in cadrul structurii o forta militara de reactie rapida cu un efectiv de 60.000 de oameni. UE si-a creat deja organele politico-militare (comitet politic si de securitate, comitet militar si un "embrion" de Stat-Major) care, desi in momentul de fata au caracter interimar, constituie baza institutionala a noii politici de securitate si de aparare a Europei. Aliatii europeni ai Washingtonului si-au exprimat ingrijorarea in legatura cu proiectul american de creare a unui "scut" national antiracheta (NMD) care ar putea, in opinia lor, sa puna in pericol coeziunea NATO.

Victor RONCEA