Alegerile prezidentiale din Rusia, programate pentru data de 26 martie, au inceput deja miercuri, in zonele cu populatie izolata din Federatia Rusa, intre care satenii din nordul Siberiei sau din Extremul Orient, marinarii aflati in misiune si cercetatorii (geologi si meteorologi) din zonele polare. Circa 250.000 de rusi vor vota in zilele dinaintea rundei oficiale. Liberalii acuza: Putin nu face curatenie ci schimba garda Febra campaniei electorale capteaza atentia electoratului, iar cel mai captivant dintre personajele politice aflate in cursa electorale ramane, desigur, presedintele interimar Vladimir Putin. Popularul Putin si-a atras, in ultima perioada, antipatia "oligarhiilor" Rusiei, omnipotente in epoca in care la Kremlin isi facea veacul Boris Eltin. Multimiliardarilor rusi le este dificil sa accepte faptul ca acest personaj politic este intr-atat de simpatizat de catre electorat incat nu are nevoie - in cursa pentru preluarea sefiei statului - de sprijinul bogatilor oameni de afaceri care controleaza mare parte din economia Federatiei Ruse. Atitudinea actualei administratii provizorii de la Kremlin este, de altfel, transanta: Putin pastreaza distanta fata de oligarhiile care, in acceptiunea general-populara, reprezinta sinonimul pentru "coruptie". Orice apropiere de magnatii rusi ar insemna, in opinia presedintelui in exercitiu, un recul in materie de simpatie populara, al carui efect s-ar resimti la numaratoarea voturilor de dupa scrutinul prezidential din 26 martie. Cunoscuta avocata liberala Irina Hakamada nu crede, insa, nici in capacitatea, nici in vointa reala a lui Putin de a purifica spectrul politic rus, mai ales ca o parte dintre asistentii instalati recent la Kremlin provin din comunitatea oamenilor de afaceri a Sankt Petersburgului natal al presedintelui interimar. O parte din fostii sponsori ai Kremlinului lui Eltin (Boris Berezovski si Roman Abramovici, ambii acuzati, in diverse cercuri, mai mult sau mai putin oficiale, de coruptie) s-au "securizat", candidand cu succes pentru fotolii parlamentare care le ofera atat imunitate cat si posibilitatea apropierii de diverse functii executive. Putin s-a interesat insa, recent, asupra modului in care efectele imunitatii parlamentare pot fi restranse, pentru ca Justitia sa poata derula dosarele ce contin dovezile ilegalitatilor comise de eminentele financiare ale Rusiei post-sovietice. Primarul Moscovei vrea pace cu liderul de la Kremlin Detasarea de dictatura economica si politica a "oligarhiilor" este, de altfel, una dintre conditiile pe care influentul primar al Moscovei, Iuri Lujkov, i le-a impus lui Putin pentru a-i asigura sprijinul formatiunii social-democrate pe care o conduce (Patria, Inteaga Rusie). Lujkov solicita, in plus, garantii vizand libertatile democratice in Rusia si un sprijin pentru dezvoltarea sectorului real al economiei. "Putin ne intinde mana, o mana de partener. Noi nu respingem nici o mana intinsa si suntem pregatiti sa dam mana cu acesta, in semn de parteneriat". Relatiile din Putin si tandemul Iuri Lujkov - Evgheni Primakov s-au racit in cursul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare derulate in decembrie 1999. Desi, initial, se anuntasera candidati in cursa pentru Kremlin, Lujkov si Primakov, relativ bine cotati in sondaje, au parasit pe rand competitia. Sondajele pre-electorale efectuate in ultimele saptamani in Rusia il prezinta, in continuare, favorit detasat pe actualul presedinte. Pentru Putin ar urma sa voteze 58% din alegatori, un procentaj suficient pentru investirea, din primul tur chiar, a succesorului desemnat de Boris Eltin in momentul in care acesta din urma a demisionat spectaculos, la 31 decembrie 1999. Cu 21% din optiunile electorale este creditat vesnicul infrant al infruntarilor prezidentiale, comunistul Ghenadi Ziuganov. In afara de liberalul Grigori Iavlinski (6%) si ultranationalistul Vladimir Jirinovksi (3%), nici unul dintre ceilalti opt candidati nu pot insuma peste 2% din voturi, conform studiilor efectuate de principalele institutii de profil moscovite, VTsIOM si ROMIR.

Cristian STEFANESCU