Intr-un an si doua luni, respecitv decembrie 2006-ianuarie 2008, presedintele Basescu a reusit performanta politica de a compromite imaginea a jumatate din numarul ministrilor Cabinetului Tariceanu, invocand prevederile legii. Practic, pentru cei opt ministri ai Executivului: Teodor Atanasiu, Zsolt Nagy, Codrut Seres, Adrian Cioroianu, Varujan Vosganian, Tudor Chiuariu, Paul Pacuraru, Teodor Melescanu, seful statului a cerut fie urmarirea penala, fie s-a impotrivit numirii lor. Un caz aparte s-a inregistrat cu Decebal Traian Remes a carui imagine a fost spulberata in direct la TVR.
De fiecare data presedintele a tinut sa asigure populatia de bunele sale intentii si a adus ca argument prevederile legale. Presedintele Romaniei are dreptul constitutional de a cere umarirea penala impotriva membrilor Guvernului, drept care este respectat. Solicitarea sefului statului in aceasta privinta nu poate face abstractie insa de dreptul constitutional al Camerei si Senatului de a dispune asupra cererii de urmarire penala formulata de presedinte, in cazul in care ministrul respectiv are si calitatea de deputat sau senator. Articolul 109, alineatul 2 din Constitutie prevede ca numai Camera Deputatilor, Senatul si presedintele au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru fapte savarsite in exercitiul functiei lor. Pe de alta parte, Legea 115/1999 privind raspunderea ministeriala prevede ca dezbaterea propunerii de incepere a urmaririi penale in Camera si Senat se face in baza raportului intocmit de o comisie parlamentara. Reprezentanti ai societatii civile sustin ca legea 115 este una proasta, ale carei proceduri sunt neclare, mai ales dupa interventia Curtii Constitutionale. Asa incat legea devine ambigua si lasa loc interpretarilor. Iar Cotroceniul exploateaza din plin aceste posibilitati, rezultatul final fiind ca presedintele isi mentine cota ridicata de popularitate in timp ce adversarii politici sunt eliminati sistematic din arena.
Melescanu, amenintat
Seful statului l-a avertizat recent pe ministrul interimar al Justitiei, Teodor Melescanu, ca va lua masuri legale impotriva lui daca nu va trimte de urgenta la Parchet cererile privind urmarirea penala a celor opt fosti sau actuali ministri.
"Avand in vedere ca in momentul de fata impiedicati indeplinirea unei prerogative ale presedintelui Romaniei, va solicit sa va limitati la atributiile legale pe care le aveti, transmitand solicitarile mele de incepere a urmaririi penale catre Ministerul Public impreuna cu referatele procurorilor de caz si cu cererile formulate de procurorul general si procurorul-sef DNA, documente ce se afla in posesia dumneavoastra. "Va atentionez ca in caz contrar ati savarsi un abuz in serviciu si nu voi ezita sa actionez, in baza prerogativelor legale si constitutionale pe care le am, in vederea normalizarii situatiei", se arata intr-o scrisoare a sefului statului catre Melescanu. Mentionam ca Basescu i-a mai comunicat ministrului interimar al Justitiei ca i-a trimis copii ale documentelor care au stat la baza referatelor procurorilor de caz in dosarele celor opt intrucat originalele se afla la Ministerul Public.
Solicitarea Elenei
In paralel cu avertizarea lansata de Basescu, secretarul executiv al PD-L Elena Udrea i-a cerut sefului statului sa faca demersuri pentru inceperea urmaririi penale a ministrului interimar al Justitiei Teodor Melescanu si sa-l suspende pe acesta din functie, acuzandu-l de abuz in serviciu si de retinere sau distrugere de inscrisuri oficiale. Liberalii au sustinut chiar ca presedintele Basescu l-a amenintat, telefonic, pe interimarul Melescanu, intr-o maniera "ordinara". Ministrul Sanatatii Eugen Nicolaescu(PNL) l-a acuzat pe presedintele Traian Basescu ca l-a amenintat telefonic pe Melescanu pentru ca acesta din urma nu a transmis Parchetului dosarele celor opt ministri. "Teodor Melescanu a fost amenintat telefonic de presedintele Traian Basescu, cu un limbaj care nu poate fi reprodus in presa. Noua ne-a povestit Melescanu, in ce hal i-a putut vorbi presedintele, doar pentru ca si-a permis sa faca un gest legal", a sustinut Nicolaescu la radio News FM.
Fara vreo responsabilitate
Ministrul interimar al Justitiei a trimis avizele privind anchetarea celor opt ministri Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si DNA precizand insa ca isi declina orice responsabilitate in acest caz. "Ministrul Justitiei nu cenzureaza actele presedintelui Romaniei, nu a dorit si nu doreste sa tergiverseze sau sa blocheze cererile inaintate de catre seful statului, ci numai respectarea procedurilor", se precizeaza intr-un comunicat de presa al Ministerului Justitiei.
"Esecul" de la Finante
Actualul ministru al Finantelor, Varujan Vosganian (PNL) a avut si el o serie de meciuri "dure" cu presedintele Basescu, fapt ce s-a soldat cu respingerea nominalizarii sale pentru functia de Comisar European.
Intr-un interviu acordat unui ziar central, presedintele Traian Basescu a apreciat ca desemnarea lui Varujan Vosganian a fost un esec. "Ma voi implica (in nominalizarea comisarului european din partea Romaniei n.r.), pentru ca Romania nu-si mai poate permite inca un esec in desemnarea comisarului. Comisarul roman nu reprezinta nici PNL, nici pe Calin Popescu Tariceanu, nici pe Sorin Ovidiu Vantu, nici pe Dinu Patriciu, nici Securitatea. El reprezinta Europa, componenta romaneasca a Europei unite si asta trebuie sa priceapa toti cei implicati in desemnarea comisarului roman in Guvernul Europei", a sustinut atunci presedintele Traian Basescu. Senatorul liberal Varujan Vosganian a anuntat ca i-a cerut premierului Calin Popescu Tariceanu sa retraga candidatura sa pentru postul de comisar european. El a precizat ca gestul sau este unul de responsabilitate pentru ca nu vrea sa aduca un prejudiciu Romaniei.
Mesaj pentru presedinte
Senatorul liberal Varujan Vosganian a sustinut, intr-o conferinta de presa, ca presedintele Traian Basescu are datoria de a restabili adevarul, de a afla care este sursa si motivatia situatiei delicate in care a fost pus in calitate de candidat al Romaniei la functia de comisar european. Vosganian a spus ca una dintre acuzatiile care i-au fost aduse in presa, de legatura cu oameni de afaceri controversati, a fost lansata cu cativa ani in urma chiar de presedintele Traian Basescu."Una dintre observatiile facute de Comisia Europeana, si scoasa din mapa cu atata bagare de seama de adversari, se referea la o declaratie pe care ati facut-o in anul 2000, in legatura cu posibila mea relatie financiara cu un om de afaceri. Dumneavoastra nu sunteti dator cu nimic, domnule presedinte, decat poate cu palaria pe care ati aruncat-o multimii si care a constituit unul din momentele savuroase ale acelei seri memorabile. Dumneavoastra insa cred ca sunteti dator fata de dumneavoastra insiva. De aceea, opinia mea este ca dumneavoastra ar fi trebuit sa comunicati presedintelui Comisiei Europene faptul ca dumneavoastra insiva v-ati retras acele declaratii", i-a transmis Vosganian sefului statului. El a explicat ca, in mod normal, dupa nominalizarea sa pentru functia de comisar european, ar fi trebuit sa fie invitat la Palatul Cotroceni. "Dumneavoastra, domnule presedinte, ati luptat impreuna cu mine in acesti 16 ani. Atunci cand am fost in tabere adverse, a castigat doar unul dintre noi sau am pierdut impreuna. Atunci cand am luptat impreuna, am castigat de fiecare data, si noi doi stim ca puterea are un pret, politica are un pret, dar atunci cand doresti cu orice pret sa castigi puterea, poate sa devina periculos si pentru cei impotriva carora aceste intentii se indreapta", a adaugat senatorul PNL.
Comisie desfiintata
Comisia prezidentiala de la Cotroceni, cea care aviza inceperea urmaririi penale a minsitrilor in functie, a fost desfiintata printr-o ordonanta initiata si semnata de ex-ministrul liberal al Justitiei, Tudor Chiuariu. Prin aceeasi ordonanta se infiinta o alta comisie, in care ar fi urmat sa intre judecatori. Curtea Constitutionala a declarat respectiva ordonanta drept neconstitutionala, considerand ca ea limiteaza dreptul presedintelui de a aviza urmarirea penala a ministrilor. Totodata, Curtea Constitutionala a decis ca si pentru fostii ministri este necesar avizul presedintelui. Sub aceasta motivatie, sapte dosare de coruptie au fost retrimise catre procurori pentru refacerea urmaririi penale. Decizia Curtii a venit la finele anului trecut, dar presedintele a intarziat pana acum avizarea urmaririi penale a acestor opt ministri. De asemenea, pentru inceperea unei urmariri penale care sa-i tintesca pe demnitarii care sunt si parlamentari, conducerea Senatului a sustinut ca este nevoie de aviz din partea Parlamentului. n
Presedintele a restructurat Guvernul
Inceperea urmarii penale in cazul ministrilor a depins exclusiv de Comisia de la Cotroceni sau de avizul direct al presedintelui dupa desfiintarea acesteia. In toate cazurile, presedintele a raspuns pozitiv solicitarii Parchetului General si a decis ca cei vizati trebuie sa raspunda in fata instantei de judecata. "Presedintele nu judeca, ci primeste solicitari de la Parchetul General sau de la DNA pentru a constata continutul presupuselor fapte si lasa justitia sa mearga mai departe pentru elucidarea cauzelor pentru care a fost sesizat. In toate cazurile, am crezut ca a nu da aviz pentru inceperea urmaririi penale ar fi un element de blocare a justitiei", a sustinut seful statului. In fapt, a fost o metoda eficace prin care seful statului a eliminat din structura Executivului anumiti ministri, reusind sa determine o restructurare independenta de vointa premierului.
Vosganian acuzat de politie politica
Nedorit de presedintele Traian Basescu pentru functia de comisar european, liberalul Varujan Vosganian s-a trezit peste noapte, chiar in momentul nominalizarii sale, ca este acuzat de politie politica. Fostul ofiter de securitate Liviu Turcu (foto) a sustinut ca Varujan Vosganian a fost recrutat la inceputul anilor '80 de catre unul dintre ofiterii aflati direct in subordinea sa, fiind informator al Securitatii. Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii a emis pe 7 noiembrie o noua decizie in cazul lui Vosganian prin care arata ca senatorul liberal nu a fost agent sau colaborator al politiei politice comuniste. CNSAS a precizat ca aceasta decizie este bazata pe adresele de raspuns ale SRI, SIE, MAp, precum si pe nota Directiei de Investigatii. "In fapt, domnul Vosganian Varujan nu figureaza in bazele de date ale Directiei Investigatii a CNSAS, este "necunoscut" in evidentele create de Securitate si nu au fost identificate informatii/dosare/documente intocmite pe numele sau, necesare pentru stabilirea calitatii de agent sau colaborator al politiei politice comuniste", se arata in decizia CNSAS.
Umilirea lui Cioroianu
Presedintele Traian Basescu a refuzat sa-l numeasca la Ministerul de Externe pe liberalul Adrian Cioroianu, in conditiile in care postul era vacant de aproximativ o luna, in urma depunerii demisiei de catre Mihai Razvan Ungureanu.
Premierul Calin Popescu Tariceanu a sesizat, in acest sens, Curtea Constitutionala (CC). Seful statului nu si-a justificat refuzul prin invocarea unui cadru legislativ ci, din contra, el a apreciat in repetate randuri ca Adrian Cioroianu nu are nici experienta, si nici pregatirea profesionala necesara numirii la MAE. "In ceea ce il priveste pe Adrian Cioroianu, presedintele nu a semnat numirea sa in functie", a declarat purtatorul de cuvant al Administratiei Prezidentiale, Adriana Saftoiu, anuntand totodata semnarea eliberarii din functie a ex-ministrului Ungureanu. Saftoiu a explicat, la acea data, ca seful statului i-a comunicat premierului Tariceanu inca din 19 februarie ca "are retineri privind aceasta nominalizare" si i-a propus ca numirea acestuia sa fie facuta in cadrul restructurarii Guvernului. Daca noua formula guvernamentala cu Cioroianu trece de Parlament, presedintele va semna si numirea liberalului. Traian Basescu a tinut sa sublinieze, prin vocea purtatoarei de cuvant, ca "apreciaza" activitatea parlamentara a lui Cioroianu, care este "un tanar de perspectiva". El a precizat insa ca la MAE doreste o persoana cu experienta de politica externa pentru a asigura "continuitatea proiectelor" demarate in ultimii doi ani.
Razboi la Curte
"Prim-ministrul Calin Popescu-Tariceanu a sesizat Curtea Constitutionala in legatura cu refuzul presedintelui Romaniei de a emite Decretul prin care ia act de demisia ministrului Afacerilor Externe si de a constata vacantarea acestei functii, in baza solicitarii transmise de prim-ministru in data de 19 februarie. Prin aceeasi solicitare, prim-ministrul propunea presedintelui numirea domnului Adrian Cioroianu in functia de ministru al Afacerilor Externe, in conformitate cu dispozitiile articolului 10 din Legea nr. 90/2001 cu completarile si modificarile ulterioare", se arata in sesizarea inaintata de Guvern. Premierul a solicitat Curtii Constitutionale sa intervina pentru reglarea, in acest caz, a raportului dintre presedinte si Guvern.
"Presedintele nu are drept de veto"
Curtea Constitutionala a constatat ca presedintele Romaniei nu are drept de veto in ceea ce priveste numirea ministrilor. Curtea nu lamureste insa complet lucrurile, aratand ca presedintele Romaniei nu are intr-adevar un drept de veto, dar poate cere prim-ministrului sa renunte la propunerea facuta, atunci cand constata ca persoana propusa nu indeplineste conditiile legale pentru exercitarea functiei de membru al Guvernului. Decizia forului suprem nu a rezolvat conflictul dintre cele doua autoritati ale statului, prevalandu-se de faptul ca premierul a fost obligat sa remanieze Guvernul, dupa ce PD a fost exclus de la guvernare. Astfel, Cioroianu a fost numit ministru de Externe prin votul legislativului. (R.G.)
"Spionul Seres"
Parchetul General a cerut avizul Comisiei de la Cotroceni in cazul lui Codrut Seres, desi acesta isi daduse demisia din functia de ministru al Economiei inainte de a se declansa procedurile constitutionale de avizare a urmarii penale. Purtatorul de cuvant al Administratiei Prezidentiale, Adriana Saftoiu, spunea ca Seres intra sub incidenta legii raspunderii ministeriale, deoarece demisia sa nu fusese publicata in Monitorul Oficial.
Dosarul privatizarilor strategice i-a fost astfel fatal lui Codrut Seres, care a fost pus sub invinuire cu acuzatia de tradare prin divulgare de informatii secrete si de sprijinire a unui grup infractional organizat cu caracter transnational, adica a retelei de spionaj organizate de Stamen Stancev. La baza acestor acuzatii ar fi stat interceptarile SRI, care ar fi aratat legatura dintre ministru si Stancev privind mai multe privatizari. Procurorii de la Parchetul General precizau ca numele lui Seres apare in contextul privatizarii Electrica Muntenia Sud, Petrom, Turceni si in vanzarea actiunilor Romexterra Bank detinute de Transgaz. In acelasi dosar, au mai fost acuzati de tradare doi oficiali romani, Dorinel Mucea si Mihai Donciu, iar consultantii straini, Stamen Stancev si Vadim Benyatov au fost acuzati de spionaj. Procurorii au afirmat ca Benyatov obtinea de la fostul ministru al Economiei, Codrut Seres, documente pe care le plasa unor firme interesate de privatizarile din energie. Ministrul a replicat ca dosarul sau este unul eminamente politic, fiind "un show mediatic orchestrat de actuala putere, menit sa ma defaimeze si Partidul Conservator". El a acuzat PD ca a incercat timp de doi ani prin orice mijloace sa puna mana pe Ministerul Economiei, deoarece "exista peste 1000 de companii in portofoliul ministerului, un ciolan consistent pentru cei care isi doresc puterea pentru scopuri nelegitime, pentru cei care vor sa faca afaceri". El a declarat intr-o emisiune ca are date conform carora ALRO ar fi dat patru milioane de euro unui membru al Administratiei Prezidentiale pentru a-i sustine interesele pe langa presedinte. "Basescu ar trebui sa-si aduca aminte de cele trei telefoane pe care mi le-a dat in perioada 2005-2006, in care era foarte interesat de soarta ALRO si de modul in care reuseste sa-si achizitioneze energie, ca nu care cumva sa nu primeasca energie ieftina. Avem un presedinte extrem de mincinos si as spune chiar mai mult de atat. Probabil ca cei care l-au informat pe presedinte atat de exact sunt tot cei care au ascultat telefoanele fara mandat si as fi foarte interesat sa aflu daca cei care l-au informat pe domnul presedinte l-au informat si de valizele cu bani care se carau catre Cotroceni in perioada toamnei 2005, pentru ca ALRO sa poata sa-si cumpere energia ieftina", preciza Seres.
Atanasiu, nevinovat, dar suspendat
Primul din seria de ministri luati in colimator de Traian Basescu a fost cel al Apararii, Teodor Atanasiu, care a fost suspendat din functie in septembrie 2006, presedintele dandu-si avizul si pentru inceperea procedurilor de urmarire penala impotriva acestuia.
Liberalul era acuzat, in baza legii raspunderii ministeriale, ca a savarsit infractiuni in exercitiul functiei. Suspendarea a venit ca urmare a plangerii penale facute de catre deputatul PSD Eugen Bejinariu si de Adriana Saftoiu, consilier prezidential la acea vreme. Primul l-a acuzat pe Atanasiu ca ar fi folosit Directia de Informatii Militare pentru a face lobby pe langa parlamentari, iar Saftoiu i-a imputat faptul ca, tot prin DIM, ar fi spionat ce informatii da consilierul prezidential ziaristilor. Cazul a fost analizat de o comisie prezidentiala speciala, care a intocmit un raport, inaintat sefului statului.
Basescu a sustinut ca suspendarea este necesara pentru a inlatura suspiciunea de influentare a anchetei in care era implicat Atanasiu, in conditiile in care procedura de urmarire penala putea implica audierea unor persoane din cadrul Ministerului Apararii, aflate in subordinea ministrului. Basescu sublinia ca acest fapt ar putea conduce la o influentare a demersului procedural. In comunicatul Administratiei Prezidentiale care anunta suspendarea lui Atanasiu, se preciza ca decizia este luata in temeiul prevederilor din articolele 100 si 109 din Constitutie si a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala. Atanasiu a atacat in instanta decizia lui Basescu de a-l suspenda din functie, insa nu a avut castig de cauza.
Desi procurorii au hotarat, ulterior, ca nu exista motive pentru inceperea urmaririi penale, nefiind gasite elemente care sa conduca la concluzia savarsirii unei infractiuni, liberalul nu a revenit in fotoliul ministerial si, in plus, imaginea acestuia a ramas compromisa. Basescu a ignorat faptul ca anchetatorii au stabilit ca Atanasiu nu se face vinovat de vreo fapta penala. De altfel, fostul ministru ajunsese pe lista neagra a lui Basescu inca din momentul in care acesta a propus retragerea trupelor romanesti din Irak, in contradictie cu intentiile presedintelui. Atanasiu a declarat in repetate randuri ca Basescu nu l-a demis pentru fapte de coruptie, ci pentru ca ar fi deranjat anumite cercuri de interese din jurul si din interiorul Ministerului Apararii. In istoria postdecembrista, liberalul este primul demnitar suspendat din functie, in baza legii raspunderii ministeriale. (R.I.P.)
Lotul celor opt
Din lotul celor opt demnitari impotriva carora presedintele Traian Basescu a cerut declansarea procedurilor legale pentru urmarirea penala fac parte: Adrian Nastase, Miron Mitrea, Tudor Chiuariu, Paul Pacuraru, Zsolt Nagy, Victor Babiuc, Codrut Seres si Traian Decebal Remes. Potrivit legii, cand rechizitoriul ajunge in instanta, demnitarii sunt suspendati de drept. In acest caz se afla si ministrul liberal al Muncii, Paul Pacuraru.
Zsolt Nagy, o sanctiune data UDMR
Al doilea ministru suspendat de Basescu a fost cel al Comunicatiilor, Zsolt Nagy. Pe 11 iunie 2007, seful statului a semnat decretul de suspendare din functie a udemeristului, sesizand in acelasi timp ministrul Justitiei, in vederea inceperii urmaririi penale a lui Nagy. La acea vreme, liderul UDMR era cercetat de Parchet in asa-numitul dosar al privatizarilor strategice, fiind suspectat ca ar fi facilitat scurgerile unor informatii secrete catre reteaua de spionaj a bulgarului Stamen Stancev. Pentru suspendare, presedintele a invocat Legea privind raspunderea ministeriala, dar si sesizarea Parchetului General in vederea analizarii plangerilor penale referitoare la Nagy. Decizia sefului statului de incepere a urmaririi penale in cazul udemeristului era bazata pe un raport al comisiei prezidentiale speciale, inca activa la acea vreme, care insa nu identificase indiciile necesare pentru a concluziona ferm ca Nagy ar fi comis vreo infractiune. Astfel, in raport se preciza ca, desi Comisia nu recomanda clasarea cazului, "nici nu se poate pronunta in sensul existentei unor indicii temeinice privind comiterea de catre ministrul Nagy a vreuneia din infractiunile nominalizate in sesizarea Parchetului". Forul propunea continuarea cercetarilor, "cu sau fara inceperea urmaririi penale", pentru a se putea confirma sau infirma implicarea ministrului Zsolt Nagy in savarsirea vreunei fapte prevazute de legea penala. Nagy a inaintat, pe 12 decembrie, Comisiei speciale de la Cotroceni, un memoriu in care afirma ca este nevinovat si ca nu exista fapte care sa justifice inceperea urmaririi penale impotriva sa. Liderii UDMR declarau ca formatiunea il sustine in continuare pe ministrul suspendat, acuzand ca decizia lui Basescu este un act de razbunare politica, pentru ca UDMR a fost pentru suspendarea sa din functie la referendumul din 19 mai. (R.I.P.)
Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=232329&data=2008-01-28