Comisia Europeana a prezentat ieri un plan de relansare economica a Uniunii Europene, costurile implementarii masurilor continute in acest document fiind estimate la 200 de miliarde euro, adica 1,5% din produsul intern brut al UE. Cea mai mare contributie pentru finantarea acestui plan o vor avea statele UE.
Planul de relansare are doua elemente centrale: primul vizeaza masuri de stimulare fiscala pe termen scurt pentru impulsionarea cererii, protejarea locurilor de munca si redarea increderii consumatorilor, al doilea este pentru "investitii inteligente", in vederea cresterii economice. Stimulentele fiscale vor include, printre altele, propunerea de reducere a taxei pe valoarea adaugata pentru serviciile ce presupun munca intensa, reducerea impozitelor pe venituri pentru muncitorii cu salarii mici, subventii din fonduri publice pentru familiile cu venit redus.
Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, si comisarul european pentru afaceri economice si monetare, Joaquin Almunia, au explicat, intr-o conferinta de presa, ca fondurile pe care diverse state membre au anuntat ca le vor aloca pentru propriile planuri de relansare economica sunt incluse in aceasta suma totala si ca nu se cere fiecarui stat membru sa aloce 1,2% din PIB-ul sau acestui plan european. Scopul planului, asa cum l-a definit presedintele Comisiei Europene, este sa poata "transforma criza in oportunitate", pachetul de salvare fiind, de fapt, "o cutie cu scule in cadrul Strategiei Lisabona", dar care cuprinde, poate cel mai interesant dintre toate, alaturi de banii propriu-zisi, si o serie de masuri legislative de urgenta. Cu o precizare foarte necesara: nu este vorba despre o suplimentare a bugetului UE, tehnic imposibila deoarece planul financiar a fost elaborat, definitivat si votat pana in 2013, deci este o reajustare a cheltuielilor din bugetul deja existent, cu o refocalizare prevazuta a Fondului de coeziune si solidaritate.
Liber la deficit bugetar
Prima si cea mai spectaculoasa dintre masuri este folosirea "flexibilitatii" permise de Pactul de Stabilitate si Dezvoltare care, dupa cum se stie, impunea pana acum, intr-o maniera foarte stricta, declansarea procedurilor de penalizare a statelor membre al caror deficit bugetar depasea 3%. Masura a fost prezentata foarte mult timp drept baza insasi a functionarii predictibile a economii lor din UE. Cum spera Comisia Europeana ca va garanta eficienta planului de salvgardare? In primul rand prin implicarea responsabila a tuturor statelor membre care trebuie sa-si gireze, in cea mai buna maniera, politicile economice si sociale nationale. Sumele, care vor fi acordate diferentiat statelor membre, trebuie (sau ar trebui) sa favorizeze o adevarata explozie pozitiva pe pietele nationale ale muncii, dat fiind ca investitiile spre care vor fi indreptate fondurile vor fi in domeniul cercetarii, tehnologiei de varf, energiei verzi. Intr-un cuvant, inspre stimularea economiilor europene "verzi" si pentru cresterea eficientei proceselor industriale. Dar si, urmand semnalul dat la intalnirea de acum doua zile dintre Sarkozy si Merkel, sustinerea unor masuri clare pentru ajutorarea sectoarelor cel mai puternic afectate de criza: industria automobilelor si cea de constructii.
Scadere temporara a TVA
O alta linie importanta este si mobilizarea de fonduri pentru ajutorarea imediata a celor trimisi deja in somaj, prioritar prin organizarea de reconversie profesionala dar si prin preconizarea unei prelungiri a perioadei pentru care se ofera alocatii de somaj. De asemenea, este preconizata deja (relativ tarziu, dupa ce unele dintre tarile UE au anutat deja masuri unilaterale in acest sens), o scadere temporara a TVA-ului, ceea ce face din Romania un precursor al masurilor economice prospective inteligente. Problema care se pune in acest moment, asa
cum afirma analistii de la Bruxelles imediat dupa anuntarea planului prezentat de Barroso, este ca se bazeaza exclusiv pe existenta spiritului european de solidaritate si ca nu ofera niciun fel de indicatii practice asupra a ceea ce va putea insemna "temporar" atat la nivelul aplicarii legislatiei UE privind deficitul bugetar admis, nivelul TVA autorizat sau cresterea perioadei pentru alocatiile de somaj. Daca statele membre vor reusi in incercarea lor de a stopa efectele recesiunii (ele deja investind sume considerabile din rezervele nationale), atunci planul de relansare propus de UE poate sa aiba efecte benefice.
Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=246059&data=2008-11-27