Radu Timofte, directorul SRI, a declarat ca institutia pe care o conduce nu detine atat de multe dosare de politicieni, incat sa bulverseze societatea, si ca nici la CNSAS nu exista documente intr-atat de spectaculoase dupa cum se spune. "Nu pot fi atat de spectaculoase dosarele predate CNSAS, pe cat se discuta. Eu nu am avut timp si nici nu mi-a permis timpul sa stiu exact despre ce este vorba, dar, din discutiile cu colegii arhivari, am inteles ca nu-i chiar atat de mare problema pe cat se crede", a declarat, ieri, pentru Mediafax, Timofte. El a sustinut ca, in urma discutiilor cu ofiterii de la arhivele Serviciului, nici in dosarele de siguranta nationala, detinute de SRI, "nu sunt atat de multe dosare de politicieni, primari sau alte categorii de functii, incat sa bulverseze societatea romaneasca". Directorul SRI a tinut sa-i linisteasca pe cei care cred ca, prin publicarea dosarelor, s-ar crea "nu stiu ce disfunctii sau alte cauze care sa determine unele decizii politice majore". Timofte a mai declarat ca presedintele Traian Basescu il suna aproape zilnic pentru a se interesa de stadiul predarii dosarelor de Securitate catre CNSAS. "Aproape ca nu exista zi sa nu fiu sunat de presedintele Romaniei, care sa ma intrebe in ce stadiu suntem cu predarea dosarelor catre Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii", a precizat directorul SRI.

CSAT va modifica Ordonanta CNSAS

Radu Timofte a mai declarat ca, luni, CSAT intentioneaza sa modifice Ordonanta CNSAS, pentru a schimba unele "prevederi greoaie" de predare a dosarelor de Securitate de la serviciile secrete catre CNSAS. Timofte a aratat ca singurul pas concret in deconspirarea Securitatii a fost facut in februarie 2005, cand CSAT a adoptat Hotararea nr. 13 privind predarea accelerata a dosarelor de Securitate de la serviciile secrete catre CNSAS. El a sustinut ca, pana in acel moment, "nu a existat vreo alta decizie serioasa luata de vreo institutie, fie ea din domeniul legislativ sau din alt domeniu, pentru ca dosarele sa plece catre CNSAS". "Pentru noi nu este o preocupare de baza predarea dosarelor. As putea spune ca este - chiar daca citez un membru al Colegiului CNSAS - un balast si e foarte greu sa ducem in continuare aceasta greutate. Noi dorim sa predam in continuare aceasta arhiva, dar nu o putem face decat in baza legii", a precizat seful SRI.

Cartoteca SRI nu este completa

Directorul SRI a mai declarat ca baza de date a Centrului de Informatica si Documentare (CID), precum si cartoteca Securitatii sunt incomplete, cuprinzand aproximativ 50% din totalul documentelor create de Securitate.

Timofte a precizat ca baza de date a CID a inceput sa fie formata in 1974, iar in 1981, Securitatea a dorit sa completeze aceasta baza de date digitala cu informatiile din cartoteca, adica alte trei milioane de fise cuprinzand date minime de identificare. "Din cauza cantitatii foarte mari de fise, s-a luat decizia de a se introduce in sistem numai o parte din aceste fise, aproximativ 50-60%. La operatiunile respective au participat timp de 4 ani circa 100 de cadre", a precizat directorul SRI. El a mai aratat ca "aceasta baza de date nu poate fi predata integral, din cauza informatiilor de siguranta nationala, dar se poate pune la dispozitia Colegiului CNSAS o selectie de date referitoare la dosarele intrate deja in custodia acestei institutii". Predarea acestei baze de date s-ar putea finaliza in 3-4 luni, a sustinut Timofte.

In privinta cartotecii, perioada de predare ar putea fi mai lunga, pentru ca fisele de hartie corespondente dosarelor deja predate CNSAS trebuie "luate la mana", a aratat el.

Ce n-ar vrea SRI sa predea

Radu Timofte a mai declarat ca dosarele de Securitate clasificate din arhiva Serviciului se refera la firme straine, la cazuri teroristi si spioni care au actionat pe teritoriul tarii si la instruirea in Romania a unor ofiteri de informatii straini. Timofte a precizat ca in arhivele SRI exista mai multe tipuri de dosare de Securitate clasificate ca fiind de siguranta nationala, care fac obiectul analizei comisiei mixte SRI-CNSAS. Dosarele de contraspionaj vizeaza inclusiv rezultatele supravegherii ambasadelor, legatiilor sau consulatelor straine la Bucuresti si ale diplomatiilor pe care le reprezentau, precum si cazuri de spionaj pe teritoriul Romaniei, din partea unor tari cu care Romania este partenera acum. "Suntem in NATO, suntem aproape de UE, poate de aici si interesul unora de a scoate toate aceste dosare de la siguranta nationala si ma refer aici si la dosare privind cifrarea si descifrarea unor documente secrete", a opinat Timofte. El a sustinut ca, in arhivele SRI, exista si dosare ale fostelor servicii de informatii ale Romaniei, din perioada 1917-1945, reprezentand date istorice relevante pentru siguranta nationala, pentru ca includ informatori si agenti secreti romani.

De asemenea, Timofte a declarat ca SRI mai detine dosare despre societati economice din strainatate, care exista in continuare. "Nu cred ca le-am face un bine predand ceea ce stim catre CNSAS si nu cred ca am mai putea vreodata sa avem sustinerea acestor societati, fie si numai din punct de vedere economic", a spus Radu Timofte. SRI mai detine documente ale Securitatii despre servicii de informatii straine, atat dintre vechii parteneri, cat si dintre noii parteneri.

In arhivele Serviciului, preluate de la Securitate, mai exista si dosare despre cadre ale unor servicii de informatii instruite de catre ofiterii romani. "Nu cred ca tarile respective ar vrea sa se afle care sunt persoanele instruite la Bucuresti", a precizat Timofte.

Arhiva UM 0110 contine numele agentilor KGB

Radu Timofte a mai spus ca SRI mai pastreaza documente create de UM 0110, unitatea de contraspionaj impotriva serviciilor secrete din URSS si din restul tarilor socialiste. "Aici se vorbeste despre agenti infiltrati, legaturi romanesti, reprezentanti ai serviciilor URSS. Cine are interes sa se umble la aceste dosare? Nu-i deloc retorica intrebarea, pentru ca noi avem niste raspunsuri", a aratat directorul SRI. El a precizat ca SRI mai detine si dosare de Securitate pe domeniul antiterorismului, care se refera la straini activi si astazi, de agenti specializati pe gruparile extremist-teroriste Hezbollah, Jihadul Islamic, Fratii Musulmani etc. De asemenea, SRI mai are in arhiva de siguranta nationala si dosare despre atentatele teroriste de pe teritoriul Romaniei, care vizeaza modalitatile de actiune a unitatilor specializate antitero si a teroristilor.

Toate interceptarile sunt legale

"Toate convorbirile stau in stoc o anumita perioada de timp, in functie de cat dureaza cazul, dupa aceea se toaca. Sau, daca o anumita actiune prin care noi am sesizat Parchetul se incheie ca urmare a unei decizii in instanta, se sterge banda magnetica, CD-ul, suportul pe care au fost inregistrate convorbirile", a explicat Timofte. Directorul SRI a precizat ca toate interceptarile SRI sunt legale, fapt de care s-au convins si parlamentarii care controleaza Serviciul. "Cei care lucreaza la aparatura de inregistrare primesc doar numarul de telefon si aprobarea de la judecator, ei nu cunosc persoana interceptata. Inregistrarea intra automat, nu sta cineva cu casti la urechi sa asculte. Asta se poate face doar daca se vorbeste intr-o limba straina, cand interpretul trebuie sa traduca. Dar nici in acele cazuri nu exista sub nici o forma posibilitatea ca informatia sa fie diseminata mai departe", a mai spus Radu Timofte.

Exista parlamentari care vorbesc la telefon cu "vectori aflati in atentia SRI"

Radu Timofte a declarat ca exista parlamentari care vorbesc la telefon cu "vectori aflati in atentia SRI", ceea ce nu inseamna ca Serviciul intercepteaza convorbirile demnitarilor. "Nu imi amintesc acum un caz de parlamentar care sa fie vector in atentia SRI, dar sunt parlamentari care vorbesc cu vectori, cu oameni care sunt in atentia SRI. Asta nu inseamna ca ii ascultam pe parlamentari", a afirmat Timofte. El a sustinut ca nu are acces la convorbirile interceptate, pentru ca acestea ajung direct de la unitatea de redare la unitatea care se ocupa de cazul respectiv - economic, spionaj, terorism etc.

Timofte: CSAT nu a clasificat nici un dosar de Securitate

Radu Timofte a tinut sa precizeze ca, incepand cu anul 1999, CSAT nu a emis nici o hotarare de clasificare a unor dosare de Securitate, singurul for abilitat in acest sens fiind comisia mixta SRI-CNSAS "S-au facut diverse declaratii in ultima vreme, referitoare la unele hotarari ale CSAT, prin care se solicita CSAT sa declasifice unele documente. Nu are nici o competenta CSAT in materia respectiva. Legea prevede ca numai acolo unde sunt situatii unde CNSAS si SRI nu se inteleg asupra unor documente, indiferent ca este vorba de documente de siguranta nationala sau de altceva, acolo decizia va fi luata ca urmare a unei hotarari a CSAT", a declarat Radu Timofte. El a sustinut ca "nu se pune problema" ca in perioada aplicarii Legii 187/1999 privind deconspirarea Securitatii ca politie politica CSAT sa fi avut vreo competenta sau sa fi emis vreo hotarare de clasificare a unor documente. "Nu exista asa ceva si nici nu se poate lua in discutie aceasta problema", a spus directorul SRI. El a adaugat ca respectivele solicitari de declasificare, adresate CSAT, "nu sunt facute in totala cunostinta de cauza".

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=197884&data=2006-04-14