Centenarul nasterii lui Nicholas Georgescu-Roegen

Despre Nicholas Georgescu-Roegen (1906-1994), Paul Samuelson, laureat al Premiului Nobel pentru economie, spunea ca este "un savant intre savanti si economist intre economisti", in timp ce pentru Al. Haig era "un om in avans fata de timpul sau". De altfel, ar trebui spus ca, de-a lungul anilor, acest adevarat "om al Renasterii" a colectionat numeroase superlative, nu mai putine titluri stiintifice, desi, cum s-a spus, desi nu multi au fost cei care l-au inteles, opera sa acoperind mai multe domenii stiintifice intre care a gasit conexiuni surprinzatoare. Remarcabil ramane, cum aprecia Ph. Mirowski, "modul in care stapaneste literatura economica, stiintifica si filosofica din spatiul cultural al diverselor limbi europene nu este egalat in istorie decat de Marx si Edgeworth si, poate, Schumpeter". La noi, prof. Gh. Dolgu il situeaza in "acea elita universala de obarsie romana pe care o formeaza Brancusi, Eugen Ionescu, Palade, Cioran, Enescu, Eliade si atatia altii". La implinirea unui veac de la nastere, Academia Romana i-a omagiat personalitatea in cadrul unei sesiuni stiintifice, organizata de Sectia de stiinte economice, juridice si sociologie si Institutul National de Cercetari Economice ale Academiei Romane, prilej de a cunoaste si valoriza ideile acestui geniu de la care avem inca multe de cunoscut si inteles.

In scrierea autobiografica "Filosofia mea de viata", savantul, aflat mereu "impotriva curentului", isi descrie peripetiile trecerii sale printr-o lume pe care s-a straduit sa o inteleaga asa cum putini au facut-o, sa formuleze limpede problemele cu care se confrunta si sa prefigureze solutii, deschizand noi orizonturi de cercetare. Comparandu-se cu alti oameni de stiinta si filosofi care, si ei, au mers "impotriva curentului", ajunge la concluzia ca "pentru rezultatele luptei tale, pozitia din care mergi impotriva curentului conteaza enorm". Aceasta "pozitie" a fost amplu configurata in comunicarile prezentate dupa cuvantul de deschidere rostit de acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Romane: Acad. Aurel Iancu - "Opera lui Nicholas Georgescu-Roegen si dezbaterile in jurul ei"; acad. Marius Iosifescu, vicepresedinte al Academiei Romane - "Nicholas Georgescu-Roegen si conceptul de probabilitate"; Gheorghe Dolgu - "Nicholas Georgescu-Roegen, constructor al unei noi paradigme in stiinta economica"; acad. Viorel Barbu, presedinte al Filialei Iasi a Academiei Romane - Nicholas Georgescu-Roegen si principiile alegerii binare"; acad. Radu Voinea - Nicholas Georgescu-Roegen, asa cum l-am cunoscut"; C. Ionete, membru de onoare al Academiei - "Contributii ale lui Nicholas Georgescu-Roegen la epistemologia economica"; Paul Fudulu - "O noua teorie a formarii preferintelor din perspectiva interpretarii legii entropiei de catre Nicholas Georgescu-Roegen"; Gheorghe Zaman, membru corespondent al Academiei Romane - "Nicholas Georgescu-Roegen"; Valeriu Ioan-Franc - "Editarea in limba romana a operelor lui Nicholas Georgescu-Roegen, o aventura intelectuala unica". Acad. Tudorel Postolache, presedintele Sectiei de stiinte economice, juridice si sociologie, moderatorul lucrarilor, a subliniat, in incheiere, faptul ca, prin continutul lor, comunicarile au pus in evidenta aportul conceptiei lui Nicholas Georgescu-Roegen la dezvoltarea cunoasterii stiintifice, constituindu-se ca un preludiu la manifestarile ce-i vor fi consacrate in acest an care, pentru specialisti, ii poarta numele.

"Mereu impotriva curentului"

Este foarte dificil sa analizezi opera lui N. Georgescu-Roegen, deoarece, asa cum afirma Boulding, unul dintre admiratorii sai, este necesar sa ai trei competente - de economist, de matematician si fizician, la care ar trebui sa adaugam pe aceea de biolog si filosof. Licenta si-a luat-o in matematica la Universitatea din Bucuresti, pentru ca apoi, dupa o specializare in Franta, sa-si sustina teza de doctorat la Institutul de statistica din Paris, continuandu-si studiile la Londra. Intors in tara, N. Georgescu-Roegen a fost numit secretar la Institutul de Statistica si profesor de statistica teoretica la Academia de Studii Economice. Pleaca apoi, in 1934, la Harvard si reintors, in anul 1936, a ocupat diferite functii, intre altele, facand parte din comitetul de redactie pentru volumul de economie al "Enciclopediei Romaniei", coordonat de Dimitrie Gusti. In 1948 a emigrat in USA, unde si-a continuat cu succes activitatea didactica si de cercetare stiintifica. Nascut in Romania, cel care a fost considerat "parintele economiei ecologice", al "bioeconomiei", a plecat spre cele vesnice din Nashville (SUA), unde ani la rand a fost profesor la Universitatea Vanderbilt.

Opera sa, impresionanta ca volum, ca diversitate problematica si originalitate a abordarilor a fost editata pentru prima data integral, sub egida Academiei Romane, intr-o editie coordonata de acad. Aurel Iancu, ingrijita de prof. Gheorghe Dolgu, la Editura Expert, in colectia "Biblioteca Bancii Nationale", coordonata de Mugur Isarescu, membru corespondent al Academiei Romane. Lucrarea, considerata, pe buna dreptate de Valeriu Ioan-Franc, o aventura intelectuala unica, este proiectata in sapte volume: Omul si Opera; Economia Romaniei, economie agrara, demografie; Statistica si matematica; Economie analitica; Entropia si procesul economic; Energia, resursele naturale si teoria economica; Epistemologia roegeniana. Clasificarea si ordonarea lucrarilor a fost stabilita impreuna cu autorul si se poate observa ca, pana in anii '60, contributiile sale au fost intr-o directie "clasica", moment in care si-a dat seama ca rezultatele devenisera irelevante pentru teorie si mai ales pentru practica. Deschide un nou orizont, propune o noua paradigma, in sens kuhnian, un nou Weltanschauung, elaboreaza idei revolutionare, gravitand in jurul legii entropiei. Calcaiul lui Ahile al economiei standard este ignorarea rolului resurselor epuizabile in modul de viata al societatii si de aceea N. Georgescu-Roegen demonstreaza ca nu legile mecanicii, ci legea entropiei ar trebui sa guverneze viata societatii. Si aceasta deoarece "ea stabileste limitele materiale in ceea ce priveste modul de viata al omenirii, limite care determina o comunitate de interese intre generatiile prezente si viitoare". Isi exprima energic dezacordul cu teoriile si modelele care accentueaza productivitatea si, implicit risipa de energie, "comportamentul bazat pe interesul egoist individual si maximizarea utilitatii personale, in loc de minimizarea daunelor viitoare". Comentand noua paradigma, Gh. Dolgu constata ca de la aparitia lucrarii "Legea entropiei si procesul economic", factorii care au influentat ecoul ei au un dublu sens: a)prabusirea comunismului si consecintele lui, situatia resurselor si preturilor ce repun in discutie replicabilitatea modelelor occidentale de crestere si b)caracterul catastrofic al schimbarilor climatice ce reactualizeaza discutiile privind protocolul de la Kioto si readuc in atentie conceptia lui N. Georgescu-Roegen. Desigur, proiectul lui N. Georgescu-Roegen, inaugurand o viziune postmoderna, "poate fi contestat in insesi bazele lui, insa indrazneala lui te face mut de admiratie si, oricum, lanseaza o sfidare extraordinar de utila gandirii si practicii contemporane".

Pregatirea matematica, stiinta care evoluase mult in acei ani, i-a permis lui N. Georgescu-Roegen sa construiasca o opera care, cum apreciaza acad. Viorel Barbu, se situeaza la inaltimea celor mai remarcabili teoreticieni ai secolului trecut. Unii dintre ei, laureati ai premiului Nobel, i-au apreciat contributiile si i-au citat elogios rezultatele. Matematician el insusi, Viorel Barbu afirma: "Nu cunosc econometristi care sa aiba, in acei ani, capacitatea de a evolua cu atata dezinvoltura in domenii matematice inca foarte noi pe atunci. Am in vedere, printre altele, algebra lineara, teoria optimizarii convexe, teoria jocurilor si a punctelor de echilibru. Studiile sale au rigoarea lucrarilor matematice si profunzimea analizelor teoretice din textele marilor economisti". Acad. Marius Iosifescu a tras atentia asupra studiului "O analiza epistemologica a statisticii: stiinta descrierii colectivelor si a ipotezelor rationale", in care sunt enuntate idei si elucidate concepte ce ar putea fi reluate si aprofundate "pentru a promova fundamentarea statisticii pe coordonatele propuse de ilustrul nostru compatriot".

Destinul prometeic al umanitatii

Este folositor sa mentionam, spre o corecta intelegere, ca in introducerea la "Legea entropiei si procesul economic", N. Georgescu-Roegen tine sa atraga atentia ca aceasta relatie nu ajuta la o conducere mai buna a economiei. "Dupa parerea mea, ea realizeaza ceva mult mai important. Imbunatatind si largind intelegerea procesului economic, poate invata pe oricine este doritor sa asculte ce scopuri sunt mai bune pentru economia omenirii." Spre un necesar echilibru, excesului de analiza matematica, aritmomorfismului", savantul ii contrapune rationamentul dialectic, nu in sens hegelian si nici marxist, si care devine apt sa surprinda evolutia economica, corectitudinea si nu exactitatea. Lectura este fascinanta prin discernamantul cu care sunt analizate teorii stiintifice din fizica, chimie, biologie, antropologie si stradania de a evita orice exagerare, orice "ism", ilustrand parca principiul dupa care natura are eficienta in mijloace si armonie in finalitate. Procesul economic nu este interpretat ca unul automat, ci tine de vointa si ni se atrage atentia ca "adevaratul produs al acestui proces este un flux nematerial, placerea de a trai", inteleasa ca un al doilea aspect al valorii economice. "Munca, resimtita ca o corvada, tinde doar sa reduca intensitatea acestui flux, dupa cum un ritm de consum mai ridicat tinde s-o mareasca".

Aducand in prim-planul analizei economice legea entropiei, savantul ajunge la o concluzie doar aparent paradoxala: fiind "o lege a materiei elementare, este cea care nu ne ofera alta alternativa decat recunoasterea rolului traditiei culturale in procesul economic... evolutia exosomatica se desfasoara pe baza traditiei culturale, nu numai a cunostintelor tehnologice". Dincolo de toate retetele tehnologice, oricat de numeroase si performante, N. Georgescu-Roegen considera trei modele care au facut posibil progresul: agricultura, descoperirea focului si motorul cu aburi, pe care le considera "prometeice". E cert ca nici o tehnologie nu poate fi viabila fara un suport prometeic si depasirea actualului stadiu ar fi aparitia celui de al treilea Prometeu, care "sa ne salveze printr-o noua formula". Nici energia nucleara si folosirea energiei solare nu sunt viabile si ni se explica pe indelete de ce. Solutia? Conservarea, in schimb, care ne-ar da un ragaz pana la venirea lui Prometeu III, sau, "daca acesta nu vine in timp util, sa fim in stare sa ne strecuram fara convulsii sociale spre o tehnologie nu identica, dar foarte asemanatoare cu aceea bazata pe lemn". Dar cine renunta de buna voie la lux si la comoditate pentru generatiile viitoare?! Apoi, acest program ar trebui sa fie unul mondial si se gandea la o organizatie internationala specializata in administrarea resurselor. Altfel, cum concluziona unul dintre primele Rapoarte ale Clubului de la Roma, vom ajunge un timp in care austeritatea nu va mai fi doar o problema de etica, ci una de supravietuire. Sa speram ca probabilitatea ca "rasa umana sa dispara ramanand segregata din punct de vedre economic" este minima. Pentru aceasta, savantul-intelept avertizeaza: "intr-un alt mod decat in trecut, omul va trebui sa revina la ideea ca viata lui este un dar al Soarelui". Recunostea ca proiectul din "Legea entropiei si procesul economic" este utopic, dar prefera sa fie "utopist" in acest fel "decat in privinta epocii de aur pe care scientismul necritic de un fel sau altul i-o promite omului".

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=196022&data=2006-03-20