Dati-le note!

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA) are un loc aparte in structura Executivului, avand in vedere responsabilitatile pe care le are. Mai toate guvernele post-decembriste au ignorat importanta masurilor de mediu, banii alocati pentru acestea fiind extrem de putini. A trebui sa vina Uniunea Europeana sa impuna legi dure, de protectie, pentru ca intreaga societate sa se gandeasca la ce are de facut. Guvernantii si populatia au realizat importanta protectiei mediului abia dupa ce au dat navala inundatiile. Se pare ca nu foarte mult, bugetul MMGA pentru 2006 fiind preconizat a fi tot mic, desi investitiile necesita fonduri uriase. Oficial, MMGA realizeaza politica in domeniile mediului si gospodaririi apelor la nivel national, elaboreaza strategia si reglementarile specifice de dezvoltare si armonizare a acestor activitati in cadrul politicii generale a Guvernului, asigura si coordoneaza aplicarea strategiei Guvernului in domeniile respective, indeplinind rolul de autoritate de stat, de sinteza, coordonare si control in aceste domenii. Acest minister functioneaza si ca organism intermediar pentru proiectele de infrastructura de mediu finantate din Fondul de coeziune.

Promisiuni din programul de guvernare

Eco-eficienta Aliantei

Programul de guvernare al Aliantei DA promoveaza conceptul de de-cuplare a impactului si degradarii mediului de cresterea economica prin promovarea eco-eficientei si prin interpretarea standardelor ridicate de protectia mediului ca o provocare spre inovatie, crearea de noi piete si oportunitati de afaceri. Printre prioritati se numara integrarea politicii de mediu in elaborarea si aplicarea politicilor sectoriale si regionale; evaluarea starii actuale a factorilor de mediu si fundamentarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung in domeniul mediului; ameliorarea calitatii factorilor de mediu in zonele urbane si rurale; extinderea retelei nationale de arii protejate si rezervatii naturale, reabilitarea infrastructurii costiere a litoralului romanesc, redimensionarea ecologica si economica a Deltei Dunarii; intarirea parteneriatului transfrontalier si international; elaborarea strategiilor de protejare a cetatenilor impotriva calamitatilor naturale, accidentelor ecologice si expunerii in zone cu risc ecologic; intarirea parteneriatului cu organizatiile neguvernamentale in procesul de elaborare si aplicare a politicilor publice in domeniu.

Institutii pentru mediu

Pentru realizarea integrarii politicii de mediu, se preconizeaza ca ministerul de resort si Agentia Nationala de Mediu sa capete o pozitie de decizie "care sa intersecteze orizontal toate politicile sectoriale", precizeaza Programul de guvernare. Au fost prevazute actiuni pentru imbunatatirea calitatii aerului, a factorilor de mediu din mediul urban. Pentru managementul deseurilor se prevede inclusiv un sistem de colectare. Controlul poluarii industriale vizeaza, in principal, monitorizare, informare si legislatie cu privire la poluanti si poluatori. La capitolul "Schimbari Climatice", Programul de guvernare prevede elaborarea unei strategii si a unui plan de actiune in domeniu; infiintarea unei structuri pentru dezvoltarea reglementarilor specifice; evaluari, estimari si programe privind emisiile de gaze.

Delta, litoralul si calamitatile

Pentru extinderea retelei nationale de arii protejate si rezervatii naturale, reabilitarea infrastructurii costiere a litoralului romanesc si redimensionarea ecologica si economica a Deltei Dunarii, se impune reactualizarea legislatiei, finalizarea bazelor de date referitoare la fauna, flora, arii protejate, precum si redimensionarea ecologica si economica a Deltei, in scopul protectiei pe termen lung.

Programul de guvernare vizeaza si elaborarea strategiilor de protejare a cetatenilor impotriva calamitatilor naturale, accidentelor ecologice si expunerii in zone cu risc ecologic. Astfel, este nevoie de adoptarea de urgenta a noii legi a protectiei civile, implementarea sistemului CECIS (Sistem Comunitar de Comunicatii si Informatii de Urgenta).

Promisiuni personale

Nuante DA

La inscaunare, Sulfina Barbu nu a venit cu obiective proprii pentru Ministerul Mediului. Ea si-a insusit Programul de guvernare al Aliantei DA, numai ca l-a nuantat. Cand si-a anuntat proprietatile de guvernare, Sulfina Barbu a pus accent pe integrarea politicilor de mediu in cele sectoriale si regionale, intarirea capacitatii institutionale, dar si dezvoltarea dialogului cu societatea civila.

Ce a realizat

Programul de guvernare este de baza

Sulfina Barbu a urmarit pas cu pas obiectivele din Programul de guvernare, realizandu-le pe cele ce timpul a permis sa le faca. Pana acum, MMGA a reusit ca 95% din legislatia interna sa fie armonizata cu cea comunitara, procesul de implementare fiind considerabil avansat. Punctual, MMGA si Agentia Nationala de Protectia Mediului (ANPM) si-au statutat pozitiile de decizie in comitetele interministeriale responsabile cu integrarea si elaborarea strategiilor pentru diferite sectoare de activitate. S-a finalizat evaluarea detaliata a costurilor de aderare. A fost promovat si aplicat actul normativ referitor la innoirea parcului auto, iar Fondul pentru mediu a fost "pus la treaba". Pentru intarirea capacitatii institutionale, MMGA a fost restructurat, Garda Nationala de Mediu s-a intors la minister, ANPM a fost reformata, iar numarul de personal a fost majorat.

Pentru ameliorarea calitatii factorilor de mediu in zonele urbane si rurale, ANPM a demarat actualizarea Planului National de Actiune pentru protectia mediului. Imbunatatirea si implementarea programului national de management al deseurilor a vizat dezvoltarea unui sistem integrat in localitatile urbane si rurale, inclusiv implementarea sistemelor de colectare selectiva si valorificarea deseurilor si ambalajelor la nivelul persoanelor fizice si al agentilor economici.

Poluare cu registru

La capitolul Managementul resurselor de apa, s-au finalizat si s-au inaintat Comisiei Europene Planurile de Management ale bazinelor hidrografice din Romania - "Raport National 2004". Au fost adoptate acte normative referitoare la apele uzate si poluarea in agricultura. Proiecte legate de ape, precum cele de canalizare sau statii de epurare, au fost pregatite, contractate sau sunt in curs de implementare. Pentru arii protejate, zona costiera si Delta Dunarii, s-a trecut la implementarea legilor in domeniu, unele existand din 2002, dar nefiind aplicate pana acum. S-a inceput elaborarea unei strategii pentru zona costiera, fiind inventariate constructiile ilegale de pe plaje; s-a completat baza de date privind ariile protejate; s-a demarat realizarea Planului de management al carnivorelor mari; s-au pregatit si sustinut proiecte, multe proiecte dintre acestea primind finantare internationala.

Initiative legislative

Legi noi pentru inundatii

Cele mai importante initiative legislative ale Ministerului Mediului se refera la gestionarea inundatiilor. Pentru a raspunde necesitatilor impuse de astfel de calamitati naturale, MMGA a elaborat Strategia Nationala de management al riscului la inundatii. Aceasta strategie vizeaza cunoasterea riscului la inundatii si monitorizarea fenomenului, informarea populatiei, adoptarea de masuri preventive, pregatirea pentru situatii de urgenta si reconstructia si invatarea din experienta anterioara. Strategia stabileste responsabilitatile pentru fiecare structura implicata, minister, consiliu judetean sau local si cetateni. Aici sunt prevazute actiuni de prevenire, cele ce trebuie realizate in timpul producerii si dupa producerea inundatiilor. Strategia va fi completata de Planul de management al riscului la inundatii, care este in curs de elaborare.

Manuale pentru primari si prefecti

Toate acestea sunt completate de Manualul primarului si Manualul prefectului, pentru cazuri de calamitate naturala, considerate de ministrul Mediului ca adevarate "Biblii" la nivel local si judetean. Manualul prevede clar care sunt atributiile primarului in caz de calamitate, dar si responsabilitatile cetatenilor. Ca sa nu spuna ca nu au stiut, manualul atrage atentia primarilor sa tina seama de restrictiile referitoare la zonele inundabile, cele rezultate din regimul constructiilor hidrotehnice si alte prevederi similare, atunci cand elaboreaza regulamente locale de urbanism si elibereaza autorizatiile de constructie. Manualul prefectului impune realizarea unor harti de risc la inundatii, ce vor evidentia zonele pe grade diferite de inundabilitate. Ministrul Barbu a declarat ca aceste harti vor folosi la eliberarea, sau nu, a autorizatiilor de constructie.

Colaborarea populatiei

In acelasi pachet legislativ sunt prevazute modificari si completari si la Legea apelor. Una dintre cele mai importante se refera la limitarea dreptului de exploatare a agregatelor de rau, fiind permisa aceasta activitate numai in zone ce necesita decolmatare, reprofilarea albiei sau regularizarea scurgerii apelor. Totodata, in proiect s-a introdus si interzicerea organizarii balastierelor sau lucrarilor de excavatii in albie, in zona padurilor. Nerespectarea acestor prevederi este sanctionata cu amenda de maximum 80.000 RON (800 milioane de lei vechi). Toate aceste prevederi au fost determinate de faptul ca multe poduri au cazut din cauza excavatiilor in zone nepermise. Mai dur este faptul ca se considera infractiuni actiuni care aduc atingere stabilitatii si integritatii digurilor, barajelor si altor lucrari de aparare, precum taierea perdelelor forestiere de protectie. Cel mai interesant este faptul ca, prin acest proiect, se introduce obligativitatea persoanelor fizice si juridice de a participa la actiuni operative de aparare impotriva calamitatilor naturale.

Reactie in situatie de criza

Cizme pregatite

Piatra de incercare pentru Sulfina Barbu au reprezentat-o inundatiile. La inceput, deciziile pe care le-a luat nu au fost dintre cele mai fericite, situatiile pe care le-a avut de infruntat fiind cu totul noi pentru ea, si nu numai. Experienta pe care a acumulat-o dupa atatea valuri de inundatii a facut ca ultimele potopuri sa fie stapanite, atat cat se putea. "Acum toata lumea stie ce are de facut. Avem cizmele pregatite si plecam, fiecare la treaba lui", spunea odata Sulfina Barbu. Alte crize, in adevaratul sens al cuvantului, nu au fost la Ministerul Mediului. Barbu a avut cateva reactii prompte atunci cand a fost vorba de canalul Bastroe, coroborate cu actiunile Ministerului Afacerilor Externe.

Tara ploilor

Inundatiile au reprezentat tema anului in Romania. Din primavara, nu a existat luna in care sa nu se produca inundatii catastrofale. De altfel, specialistii au declarat ca in 2005 au fost inregistrate debite si pagube istorice. Tara a ajuns sub ape, peste 70 de oameni au murit, sute de case s-au prabusit, iar infrastructura Romaniei, cata exista, a fost afectata puternic. Nicicand altadata nu s-au mai vazut atatea poduri cazute din cauza viiturilor. Mai rau este ca, luni de zile, Moldova a fost aproape izolata de sudul tarii, din cauza deja celebrului pod daramat de la Maracineni. Daca la inceput autoritatile si oamenii nu au stiut ce sa faca cu atata apa, dupa luni de ploi au ajuns la o mobilizare exemplara. Mai putin cei din zonele afectate care, parte dintre ei, asteapta ca altii sa le curete ograzile de noroi.

Startul l-au dat inundatiile de la sfarsitul lunii martie, cand 18 judete au fost afectate, iar 20% din Harghita era sub ape, considerate, atunci, cele mai mari din ultimii 30 de ani. Atunci, sute de case au fost inundate, iar alte sute au fost izolate.

La sfarsitul lunii aprilie se porneste potopul din Banat. Daca apele au venit in forta, reactia autoritatilor a fost destul de timida, nefiind obisnuite cu asa ceva. Digurile au cedat unul cate unul. Au fost case daramate, oameni evacuati, trenuri deviate si drumuri intrerupte de viituri, iar cursa Tarom Bucuresti-Timisoara s-a facut, partial, cu autobuzul. Au fost multe pareri cu privire la producerea dezastrului de acolo. Locuitorii din zona au sustinut ca autoritatile au spart un dig pentru a proteja vilele unor potentati. In schimb, oficialii de la "Apele Romane" au declarat ca apele au venit intr-o cantitate atat de mare, incat au depasit digurile, pe care apoi le-au si rupt. Degringolada a fost vizibila. Autoritatile au inceput sa caute vinovatii pentru dezastru, mai ales ca apa venise si nu mai voia sa plece. Noroc cu vecinii unguri care au scos din amorteala autoritatile si le-au dat solutia salvatoare - pompele, cu care, de altfel, au si venit ca sa sece Banatul. Recompensa din partea statului roman - multumiri si decoratii.

Lipsuri la inundatii

Pe de alta parte, in plina urgie, au inceput sa apara tot felul de contracte pentru lucrari de amenajari hidrotehnice, obtinute, prin licitatie, dar mai ales fara, de un institut de proiectare la care actionar este si sotia fostului ministru al Mediului de pe vremea guvernarii PSD. A fost sesizat PNA pentru contractele cu "dedicatie", reclamatii penale de care nu s-a mai vorbit de atunci.

La inundatiile din Timis au aparut in plenitudinea lor toate neajunsurile in astfel de situatii. De la lipsa de comunicare intre autoritati (n.r. - a devenit celebra disputa cu privire la pompe) si pana la lipsa de barci pentru evacuarea populatiei. Nu trebuie uitata nici rezistenta sinistratilor de a parasi casele, chiar si cele foarte afectate, de frica hotilor. De remarcat a fost solidaritatea cu sinistratii a restului populatiei tarii si a comunitatii internationale. Chiar si ceferistii si-au amanat greva, pentru a nu afecta actiunile de salvare.

Podul de la Maracineni

Povestea inundatiilor din mai este marcata de podul de la Maracineni, peste raul Buzau. A fost randul Moldovei sa cunoasca grozavia ploilor. Pe langa casele daramate, podurile au inceput sa pice unul cate unul. In iunie au fost cateva furtuni, adevarate tornade, ce au facut ca specialistii sa declare ca in Romania si-au facut aparitia fenomene meteorologice specifice zonelor tropicale. In iulie, la inundatiile din Olt, premierul si-a carat aproape tot Guvernul in zonele afectate. In Moldova, in Bacau si Vrancea in special, apele au facut dezastru. Aici, oficialii, dar si expertii, au declarat ca pagubele au fost mult amplificate de taierile ilegale de copaci, fapt ce a permis producerea de torenti puternici. Au urmat anchete si, se pare, s-au intocmit aproximativ 1000 de dosare penale. In august, preferatul ploilor a fost sudul tarii, cu poduri daramate, trenuri deraiate si multe victime. Nici Moldova nu a fost uitata si pagubele s-au marit. In septembrie a urmat litoralul sa fie devastat de ploi. Nici Bucurestiul nu a scapat. Canalizarea orasului nu a facut fata ploilor, dar nici dusurilor de dimineata al bucurestenilor, dupa cum au sustinut responsabili ai Apa Nova. Inundatiile de aici s-au lasat si ele cu un scandal - contractul de concesiune a regiei de apa.

Ploile au adus si dispute intre presedintele Basescu si premierul Tariceanu, divergentele politice fiind tratate cu apa de ploaie. Presedintele l-a acuzat pe premier de modul in care a reactionat la inundatiile din Timis, deplangand lipsa de puteri executive ca presedinte. Autoritatile au inceput sa se mai dezmeticeasca si au inceput pelerinajele asidue in zonele afectate. Toti ministrii au ajuns, mai devreme sau mai tarziu, la Maracineni, mai ales ca Basescu a declarat ca vrea sa-si sarbatoreasca ziua de nastere, in noiembrie, pe pod. Podul a fost gata la timp, dar Basescu nu a mai venit. Potopul a fost exploatat politic de toata lumea: guvernanti sau opozitie. PSD a tot cerut instituirea starii de urgenta, iar presedintele s-a tinut tare si nu a declarat-o, inundatiile fiind strapanite, totusi, de militari. Chiar si premierul Tariceanu a renuntat la ideea alegerilor anticipate, declarand ca se va concentra pe reconstructia dupa inundatii.

40.000 de case, luate de ape

In cele din urma, statul se lupta cel mai mult cu reconstructia, toate resursele interne si externe fiind canalizate spre acest obiectiv. Ultimele estimari arata pagube de 55.000 miliarde de lei vechi, generate de inundatiile de pana acum. Au fost avariate peste 40.000 de locuinte din 1600 de localitati, din care aproape 5000 in totalitate, iar alte 3517 sunt in pericol de prabusire. Apele au distrus 248 km de diguri si 1192 km de aparari de maluri, precum si peste 11.000 km de drumuri. De asemenea, au fost luate de viituri 1888 de poduri, 5620 de podete si 743 traversari pietonale.

MInistrul Sulfina Barbu - cum rezulta din scripte

Geofiziciana de la Mediu

Sulfina Barbu s-a nascut la 9 martie 1967, la ora actuala fiind casatorita si avand un copil. Este absolventa a Facultatii de Geologie si Geofizica din cadrul Universitatii Bucuresti, promotia 1990. Formarea profesionala a fost continuata, din 2001 incoace, cu mai multe cursuri de specializare. In 2001 a primit certificatul "Tehnologii de mediu, prescriptii europene de mediu si proprietate intelectuala", ce a fost completat, in 2002, de certificatul "Protectia mediului, conditie a dezvoltarii durabile". A absolvit si un curs de standardizare, primind certificat expert "Managementul deseurilor pentru tarile din Europa de Sud-Est", curs organizat de Agentia pentru Cooperare Internationala - Japonia. Tot certificat expert a primit si din partea unei organizatii specializate din Romania, referitoare la "Implementarea sistemelor de management de mediu conform standardului ISO 14001 in organizatiile din Romania". De la terminarea facultatii, Sulfina Barbu a lucrat ca inginer geofizician la societatea Prospectiuni SA, pana in 1997, cand devine director comercial la firma Industrial Construct SA. Aceasta functie o detine pana in 2001, cand ajunge director executiv adjunct in Primaria Capitalei, la Directia Protectia Mediului si Educatie Ecocivica. A avut aceasta functie pana la ocuparea fotoliului ministerial. Sulfina Barbu a fost manager al unui proiect LIFE; expert in sisteme de management de mediu-reprezentant cu Managementul Mediului in cadrul Primariei Capitalei; expert in negociere in implementare de contracte - membru in diverse comisii de evaluare. In 2000, a urmat un stagiu de specializare in marketing in Germania, iar in 2003 a facut un curs de perfectionare in domeniul managementului deseurilor, sistem de management de mediu si ecoetichetare. Dupa ce a ajuns ministru al Mediului, Sulfina Barbu a devenit si vicepresedinte al Biroului Consiliului de Administratie al UNEP, reprezentand grupul regional Europa Centrala si de Est, la conferinta UNEP de la Nairobi. Ca publicatii, Sulfina Barbu a fost coautor al lucrarii "Masuri radiometrice si spectrometrice in lucrari miniere pentru substante neradioactive", aparuta in 1993.

Scandal

Fascinanta Rosia Montana

Proiectul minier de la Rosia Montana reprezinta unul dintre subiectele de baza la Ministerul Mediului. Implicatiile ecologice, cu impact chiar transfrontalier, au facut ca proiectul sa intereseze Europa. Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) intentioneaza sa realizeze, la Rosia Montana, cea mai mare exploatare aurifera din Europa, tehnologia utilizand cianuri. RMGC este detinuta in principal (80% din actiuni) de societatea canadiana Gabriel Resources, restul apartinand statului roman, prin Minvest Deva. Proiectul a generat vii dispute, beneficiile fiind insemnate, dar presupune, pe langa utilizarea cianurilor, stramutarea populatiei din zona si distrugerea unor situri arheologice. Ungaria fiind foarte interesata de proiect (n.r. - poate produce poluare transfrontaliera), cum a ajuns ministru, Sulfina Barbu a notificat tarile vecine cu privire la solicitarea RMGC de a primi aviz de mediu (n.r.-acest aviz este necesar pentru demararea investitiilor). Procedura este destul de complicata, avizul necesitand un studiu de impact, pe care RMGC intentioneaza sa-l finalizeze in primavara 2006. RMGC a incasat cateva lovituri. Justitia a anulat mai multe certificate emise de autoritatile statului pentru RMGC, documente premergatoare, dar obligatorii, pentru realizarea exploatarii miniere.

In cele din urma, documentele de mediu referitoare la proiectul minier vor fi analizate de o echipa mixta de experti romani si unguri. Pe de alta parte, actionarii de la Gabriel Resources au schimbat intreaga conducere a societatii, dar si a RMGC, pentru a indrepta cat de cat fata sifonata a firmei si a proiectului.

Monden

Viata de ministru

Sulfina Barbu face tot posibilul sa-si pastreze felul de viata pe care l-a avut si inainte de a deveni ministru. De aceea, incearca sa continue neschimbata viata de familie, greu incercata in special de inundatii. De regula, pleaca tarziu de la minister. Acasa, primul lucru pe care il face este sa verifice lectiile Andreei, fiica ei, care este eleva in clasa a patra. De cele mai multe ori, Andreea doarme cand vine mama de la munca. "La lectii sunt un fel de supervizor, pentru ca, inainte, toate au trecut prin filtrul sotului meu", marturiseste Sulfina Barbu. Oricum, ziua se termina tot cu ceva de facut pentru minister - "mai citesc ceva de la munca", spune Sulfina Barbu. De altfel, educatia copilului se face mai mult in weekend si, in special, la telefon. "Imi da telefon sa ma intrebe daca are voie ceva anume sau sa-mi spuna ce a facut la scoala. Este foarte intelegatoare, stie ca mama are treaba", a spus ministrul. La sedintele cu parintii nu mai ajunge, sotul preluand sarcina. Anul acesta a tinut sa fie cu Andreea in prima zi de scoala. Tocmai se intorcea de la o importanta reuniune a ministrilor UE, desfasurata la Londra. "Am aterizat la 4 dimineata, m-am uitat putin la televizor si apoi am plecat la scoala. Este un obicei frumos acolo. Copiii din clasa a patra ii primesc pe boboci cu flori. Le fac o bolta. Nu puteam lipsi de la asa ceva", a adaugat Sulfina Barbu. In rest, functia de ministru are si parti bune, pentru femei. Sulfina Barbu nu mai are timp si pentru treburile casnice, asa ca toate acestea cad in sarcina unei menajere. Ministrul Mediului recunoaste ca cel mai sever critic este sotul. "Vede ce declar si-mi spune daca am fost coerenta, daca am facut greseli de exprimare. Incerc sa ma indrept", a spus ministrul.

Singurul timp liber se mai intampla sa fie in weekend, pe care si-l petrece cu familia si prietenii. "Atunci, eu si sotul meu suntem mai mult cu Andreea. Mergem la teatru, pentru ca ii place foarte mult. Ba si la film. Andreei - dar si mie - ii plac desenele animate. Ultimul film pe care l-am vazut impreuna a fost Shreck. Ne-a placut la amandoua", spune Sulfina Barbu. Se pare ca familia Barbu mai are putin timp sa se intalneasca si cu nasii, vechi prieteni. Nu a renuntat nici la obiceiul ploconului, care a pierdut mult din "consistenta". "Le ducem flori, fructe sau bomboane. Dar nu toate odata", a spus, zambind, ministrul.

Averea ministrului

Modesta

Sulfina Barbu se numara printre cei mai modesti membri ai Cabinetului Tariceanu. Toata averea familiei, care figureaza pe numele sotului, este un apartament de 60 mp in Bucuresti, valoarea de impozitare fiind de ceva peste 800 de milioane de lei vechi. Locuinta a fost dobandita de familia Barbu in anul 1997, prin act de vanzare-cumparare. In 2003, familia a mai avut parte de o bucurie. Si-a cumparat un autoturism Renault Clio, si acela cu plata in rate. In rest ministrul Mediului nu are alte bunuri, conturi bancare si nici cadouri costisitoare nu a primit. Principalul finantator al familiei Barbu s-a dovedit a fi, in 2004, Sulfina. Ca director executiv adjunct in Primaria Capitalei, Sulfina Barbu a castigat aproape 210 milioane de lei, la care se adauga remuneratia primita pentru participarea in doua comisii. Pentru activitatea de la Administratia Cimitirelor a primit, in 2004, 2 milioane de lei, iar de la Administratia Strazilor a primit 2,27 milioane de lei. Sotul a castigat aproape 89 milioane de lei, anul trecut, in functia de comisionar vamal, la Unitehnica SA. Declaratia de interese a Sulfinei Barbu prevede numai functiile politice detinute in Partidul Democrat - membru in Biroul Permanent National, vicepresedinte al Organizatiei de Femei si presedinte al Organizatiei de Femei Sector 3.

Razboiul canalului

Bastroe inghetat

Romania a avut de furca si in acest an cu Canalul Bastroe, dar noile conditii politice din Ucraina au mai usurat, intr-o oarecare masura, munca oficialilor romani. Anul trecut, Ucraina a inceput construirea canalului navigabil Bastroe, in propria delta, ce face legatura cu Marea Neagra si ocoleste bratele Dunarii, pentru ca navele ucrainene sa nu mai plateasca taxe de tranzit statului roman, sustin ucrainenii. Se pare ca adevaratul interes venea din partea unor apropiati ai lui Leonid Kucima, fostul presedinte al Ucrainei, chiar ginerele acestuia avand interese directe. Totul s-a facut fara informarea Romaniei, asa cum prevad acordurile bilaterale si conventiile internationale la care cele doua state sunt parti, mai ales ca noul canal aduce mare atingere ecosistemului din delta romaneasca. Protestele romanilor au ramas fara ecou, chiar daca forurile internationale au solicitat consultari.

La sfarsitul lunii iulie, lucrarile la canal au fost reluate, finantarea fiind asigurata la interventia presedintelui Parlamentului de la Kiev. Dupa presiuni puternice venite din partea comunitatii internationale, fara a mai pune la socoteala agitatia statului roman, autoritatile ucrainene au sistat lucrarile, dar numai pana la finalizarea analizei Comisiei Espoo.

Interviu

La integrare

In ce stadiu se afla Romania in ceea ce priveste alinierea la normele comunitare referitoare la protectia mediului?

Aproape 95% din legislatia de mediu a UE a fost transpusa in legislatia nationala si pana acum au fost realizate toate masurile de implementare asumate ca angajamente in cadrul procesului de negociere cu UE. Au fost realizate in avans si o parte din masurile care aveau termen de realizare sfarsitul acestui an. Romania si-a asumat anumite obligatii in cadrul negocierilor de aderare, de aceea, ministerul face eforturi pentru constientizarea tuturor factorilor implicati, in vederea implementarii legislatiei existente. Chiar de la inceputul anului si de la inceputul mandatului, au fost realizate la nivelul fiecarei regiuni de dezvoltare, apoi in fiecare judet, reuniuni pentru diseminarea informatiilor privind aceste angajamente asumate, dar mai ales pentru constientizarea agentilor economici, cat si a autoritatilor publice locale si publicului larg in ceea ce priveste necesitatea respectarii legilor. De altfel, aceste intalniri vor continua si se vor focaliza in principal pe informarea si constientizarea agentilor economici care detin instalatii cu impact semnificativ asupra mediului.

In acest context, care sunt cele mai mari surse de poluare din Romania?

Cele mai mari surse de poluare din Romania sunt reprezentate de instalatiile care cad sub incidenta Directivei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, asa numitele instalatii IPPC. Practic, acestea isi desfasoara activitatea in intreaga economie romaneasca. Avem 7 astfel de instalatii in industria energetica, 37 produc si prelucreaza metale, 24 sunt in industria chimica si 11 in industria celulozei si hartiei. Trebuie luat aminte ca, tot sub aceasta directiva extrem de importanta, cad 7 abatoare cu capacitatea mai mare de 50 t/zi, 4 instalatii pentru depozitarea sau reciclarea carcaselor de animale si a deseurilor de animale, cu capacitatea de tratare mai mare de 10 t/zi, si 80 de ferme de pasari si porci.

Care sunt cele mai poluate orase din Romania?

Daca am lua ca punct de reper numarul de instalatii IPPC, cele mai multe se gasesc in regiunea Pitesti, regiunea Bacau si municipiul Bucuresti. Principalele probleme de mediu cu care se confrunta marile orase, inclusiv Bucurestiul, sunt cele generate de dezvoltarea urbanistica: suprafata mica, dezvoltare preponderent pe verticala, salubrizarea defectuos facuta, insuficienta spatiilor verzi si trafic auto intens, in special in zona centrala. In ultimii ani a crescut simtitor numarul de autovehicule, cea mai mare parte a acestora fiind vechi si nerespectand normele tehnice prevazute de standardele europene. Acest lucru conduce la inrautatirea calitatii aerului in zonele urbane, in principal prin formarea smog-ului (n.r. - oxizi de azot si hidrocarburi) si a emisiilor de pulberi.

Care este politica de mediu pentru obiectivele economice ce trebuie retehnologizate pana la aderare?

In urma inventarelor facute in 2004 si 2005, au fost identificate 716 instalatii ce cad sub incidenta Directivei IPPC, care, dupa cum am spus, este extrem de importanta pentru ca are impact major asupra celor mai importanti agenti economici din tara. Pentru 195 instalatii s-au solicitat si s-au obtinut perioade de tranzitie de pana la 8 ani, adica pana in 2016 toate acestea vor fi conforme cu legislatia comunitara in domeniu. Restul de 521 de instalatii IPPC trebuie sa se alinieze la standarde pana in 2007. Acestea sunt cele mai importante acum. Costurile de conformare au fost estimate la 2,8 miliarde de euro, din care 800 milioane de euro trebuie investite pana in 2007, pentru toate cele 521 de instalatii.

Ce se intampla cu instalatiile care nu se vor retehnologiza pana in 2007?

In cazul in care agentii economici nu se conformeaza la prevederile legislatiei in vigoare vor fi aplicate amenzi si chiar va fi sistata activitatea. Incepand cu 1 ianuarie 2007, o data cu intrarea in UE, statul roman va plati amenzi foarte mari daca sunt instalatii sau agenti economici care functioneaza fara sa se incadreze in normele de mediu. Polonia este un exemplu relevant. Inca din prima zi de la intrarea in UE, Polonia a platit amenzi de 300.000 de euro/zi pentru nerespectarea legislatiei de mediu. Va plati aceasta amenda pana la conformare.

Cum vedeti Raportul de monitorizare prezentat de Comisia Europeana la sfarsitul lunii octombrie?

A fost o evaluare obiectiva si realista a stadiului actual al pregatirilor pentru aderare. Pentru Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, Raportul reprezinta in acelasi timp un instrument de lucru in vederea finalizarii cu succes a pregatirilor de integrare. Sunt pe deplin multumita ca in Raportul Comisiei Europene au fost evidentiate progresele pe care le-am facut in aceasta perioada foarte scurta, plecand de la scrisoarea de avertizare din luna iunie, care practic avea stegulet rosu pentru tot domeniul mediului, in general, pe toate cele noua subdomenii. In prezent, Comisia are ingrijorari referitoare doar la un subdomeniu, controlul poluarii industriale, si aici, in mod special, la eliberarea autorizatiilor integrate de mediu pentru instalatiile care intra sub incidenta acestei directive (n.r. - IPPC). De fapt, Comisia Europeana nu reproseaza decat numarul mare de agenti economici ce ar trebui autorizati pana la 31 decembrie 2006. Pentru a elimina si ultimul stegulet rosu, toate structurile MMGA vor avea o activitate la fel de sustinuta ca pana in prezent. Succesul deplin al acestor actiuni depinde si de implicarea detinatorilor de instalatii, sa depuna eforturi sustinute pentru indeplinirea obiectivelor (n.r. - solicitarea autorizatiilor, investitii pentru conformare etc.).

Imaginea ministrului

Imagine la apa

Despre Sulfina Barbu se poate spune ca inainte de a ajunge ministru nu a avut parte de nici un fel de imagine publica, nici buna, nici rea. Nu exista. Asa ca a pornit in functia de ministru fara nici o pata. In scurt timp, ploile au reusit sa-i creeze o imagine, dar proasta. Inundatiile au prins pe picior gresit noua guvernare a tarii, astfel ca reactia autoritatilor a lasat mult de dorit, cel putin la inceput. Se pare ca deciziile luate atunci, la inceputul perioadei, au fost insuficiente. Delicat spus, a fost lipsa de comunicare, nu degringolada. Tot Guvernul a avut parte de apostrofarile societatii, media reflectand, destul de fidel, proasta gestionare a situatiei. Cu imaginea cea mai sifonata a iesit ministrul Mediului, Sulfina Barbu, care are in subordine si Departamentul de Ape, deci inundatiile. Potopul fiind prea mare, conducerea bataliei cu apa a fost preluata de sefi, premierul Tariceanu si presedintele Basescu, astfel ca Sulfina Barbu a aparut destul de sters in actiunile de salvare. Sulfina Barbu pe buldozer nu a avut acelasi impact ca Tariceanu in casa unui sinistrat, mancand la lumanare, sau Basescu cu cizme de cauciuc, in inspectie la Maracineni. Toate bobarnacele de la inundatii le-a incasat ministrul Mediului. Astfel, nu a existat lista de remaniere a Guvernului pe care Sulfina Barbu sa nu apara, chiar in frunte.

Inundatiile au salvat Cabinetul Tariceanu, iar Sulfina a ramas ministru. Aplicand dictonul "omul din greseli invata", reactia autoritatilor la ultimele inundatii poate figura pe post de lectie. Toata lumea a stiut ce are de facut, totul a mers snur. Nimeni nu a mai avut ce reprosa ministrului Mediului in ceea ce priveste deciziile ce trebuiau luate. Totul a fost condus cu o mana de fier, fara probleme de "comunicare", ca la primele inundatii. Sulfina Barbu nu a mai aparut in mass-media, nici de bine, nici de rau, dar si-a facut treaba. Ba chiar, ca sa fie toata lumea linistita si multumita, a petrecut nopti intregi (la propriu!) la minister, somnul fiind inlocuit de cafele. Toata media a fost concentrata pe sedintele Comitetului de criza, prezidate pe rand sau impreuna, de premier si presedinte.

Culmea este ca, in afara granitelor, Sulfina Barbu are imaginea pe care si-ar dori-o si in tara. De exemplu, Timo Summo, director pentru Romania in cadrul Comisiei Europene (Directia Generala pentru Extindere), cunoscut ca unul dintre cei mai exigenti functionari ai structurilor de la Bruxelles, a surprins prin declaratiile sale. El s-a declarat "fericit" sa vada progresele inregistrate de Romania in domeniul protectiei mediului, iar despre ministrul Barbu a avut numai cuvinte de lauda, considerand-o artizanul progreselor din domeniu.

Exceptand inundatiile, nici un ministru al Mediului nu a avut o imagine buna. Acesta este un minister care solicita multe investitii, este extrem de restrictiv si, neavand forta necesara, toate guvernele l-au ignorat.

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=188142&data=2005-11-09