Cu o intarziere de aproape un deceniu, legislatia ce prevede circulatia secundara a ipotecilor intra, in sfarsit, in dezbatere parlamentara. Am socotit acest deceniu nu raportandu-ma la ceea ce se petrece in alte tari, caci in acea situatie intarzierea ar putea fi masurata nu in decenii, ci in secole, ci am avut in vedere momentul in care, in Parlament, a inceput legiferarea creditului ipotecar. La data aceea s-a considerat ca, fie datorita ritmurilor mari de inflatie, fie insuficientei dezvoltari a pietei de capital, fie datorita problemelelor pe care le aveau institutiile financiare la aceea vreme (anii 1996-1998), legiferarea transformarii ipotecilor in valori mobiliare si posibilitatea infiintarii bancilor de credit ipotecar sa mai fie amanate. Astfel incat ceea ce s-a numit de atunci si pana in prezent drept credit ipotecar, a fost asa ceva doar cu numele, fiind, in fapt, un fel de vanzare pe rate ca in vremea comunismului.
Din acest motiv creditarea constructiilor de locuinte se afla la nivele extrem de reduse. Iata de pilda, cateva cifre. In prezent, creditul ipotecar, cu un volum de 1,3 miliarde RON (la 31 iunie 2005) reprezinta doar cca 0,5% din PIB. Ca proportie, in totalul creditelor acordate populatiei, creditul ipotecar are o proportie de doar 9%. In tarile dezvoltate creditul ipotecar este dominant in structura creditelor acordate persoanelor fizice, el fiind in unele tari chiar majoritar in structura crditelor acordate sectorului neguvernamental, in ansamblul lor. Necesarul de locuinte noi pentru Romania este de peste 1 milion, ceea ce ar presupune, daca socotim si reabilitarea si consolidarea locuintelor existente, o piata ipotecara, in anii care vin, de peste 20 de miliarde de euro. Atragerea unor resurse de asemenea proportii nu este posibila fara adoptarea pachetului legislativ privind creditul ipotecar.
In aceste conditii singura sansa de atragere de noi resurse financiare pentru constructia de locuinte, pentru consolidarea si reabilitarea celor existente este utilizarea pietei de capitaluri si a instrumentelor de tipul valorilor mobiliare. Aceasta este viziunea ce a stat la baza elaborarii legislatiei secundare a ipotecilor.
Este vorba de un numar de cinci proiecte de lege, dupa cum urmeaza: Proiectul de lege privind modificarea si completarea Legii nr.190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare, Proiectul de lege privind completarea Legii nr.7/1996 a cadastrului si a publicitatii imobiliare, Proiectul de lege privind bancile de credit ipotecar, Proiectul de lege privind obligatiunile ipotecare si Proiectul de lege privind securitizarea creantelor. Adoptarea acestui pachet legislativ va permite infiintarea bancilor de credit ipotecar precum si refinantarea sistemului de creditare pentru locuinte prin intermediul emisiunilor de obligatiuni garantate cu ipotecile asupra locuintelor ce urmeaza sa fie construite.
Socotind intreaga procedura parlamentara, pachetul legislativ ar putea fi adobtat pana la sfarsitul lunii octombrie. In aceste conditii, anul viitor ar putea sa inregistreze un ritm important de crestere a constructiilor de locuinte. Acest fenomen economic ar putea sa aiba efecte imediate asupra ritmului cresterii economice si asupra ocuparii fortei de munca. In plus, constructia de locuinte bazata pe creditul ipotecar are avantajul ca este o crestere economica neinflationista si, in masura in care s-ar orienta mai putin asupra locuintelor de lux, ar avea un impact redus asupra dezechilibrului comercial.
Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=185181&data=2005-09-22