Uniunea Europeana se afla intr-o stare fara precedent. Tratatul constitutional care avea menirea sa usureze functionarea Uniunii a fost respins prin referendum de francezi si olandezi. In cazul in care o cincime din membrii Uniunii resping constitutia europeana (adica cinci state), Consiliul European urmeaza sa ia o decizie cu privire la viitorul comunitatii, desi nu este clar ce fel de decizie ar putea fi adoptata. Sunt asteptate cu sufletul la gura referendumurile din Luxemburg (10 iulie), Danemarca (27 septembrie), Portugalia (decembrie 2005). Marea Britanie, Cehia, Irlanda si Polonia nu au stabilit inca data desfasurarii referendumului, insa aceste tari isi vor consulta populatia in cursul anului viitor.
Alegatorii olandezi au dat o noua lovitura Constitutiei europene, la trei zile dupa "nu"-ul francez, respingand masiv prin referendum, textul tratatului, cu 61,6% din voturi, potrivit rezultatelor definitive neoficiale, transmite Rompres. Numai 38,4% dintre votanti s-au exprimat in favoarea Constitutiei europene. Rata de participare a fost de 62,8%, mult superioara asteptarilor, dar si celei inregistrate la scrutinul pentru Parlamentul European din iunie 2004 (39,1%).
Principalele partide politice din Olanda anuntasera anterior ca vor tine cont de rezultatele acestui referendum consultativ daca participarea va depasi 30%. Votul negativ exprimat nu va duce probabil la caderea guvernului, asa cum s-a intamplat in Franta, intrucat la originea referendumului s-a aflat parlamentul, contrar avizului guvernului. Potrivit unui sondaj realizat miercuri seara, 58% dintre olandezi nu cred ca "nu"-ul masiv impotriva Constitutiei europene ar trebui sa antreneze consecinte asupra guvernului.
Prin votul de miercuri, Olanda devine al doilea stat fondator al Uniunii Europene care respinge Tratatul constitutional european, dupa Franta.
Barroso cere sa se mearga inainte
Presedintele Comisiei Europene Jose Manuel Durao Barroso s-a pronuntat miercuri, la Bruxelles, impotriva oricarei "initiative unilaterale" a unui stat membru al Uniunii Europene vizand suspendarea ratificarii Constitutiei UE dupa votul negativ al francezilor si cel asteptat din Olanda, informeaza Rompres. "Sa asteptam rezultatul referendumului din Olanda, dar indiferent de rezultat voi cere tuturor membrilor si liderilor UE sa evite orice initiativa unilaterala inainte de Consiliul European din 16-17 iunie", a precizat Jose Manuel Barroso, in cadrul unei conferinte de presa cu premierul portughez Jose Socrates. La randul sau, premierul portughez a afirmat ca referendumul din Portugalia privind Tratatul constitutional va avea loc in toamna acestui an, in acelasi timp cu alegerile municipale.
Dupa ce rezultatul referendumului olandez cu privire la adoptarea Constitutiei europene a devenit public, presedintele in exercitiu al UE, Jean-Claude Juncker, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, si presedintele Parlamentului European, Josep Borrell, au dat publicitatii o declaratie comuna in care afirma ca respecta decizia olandezilor, insa procesul ratificarii trebuie sa continue. "Ramanem convinsi ca Constitutia face Uniunea Europeana mai democratica, mai eficienta si mai puternica si ca toate statele membre trebuie sa se poata pronunta asupra proiectului Tratatului constitutional", se arata in declaratia comuna a celor trei lideri. Declaratia comuna citata precizeaza faptul ca la Consiliul European de peste doua saptamani va fi analizata situatia constitutiei europene si se va lua o decizie privind pasii urmatori.
Parlamentarii europeni sunt bulversati
Parlamentarii europeni au reactionat diferit fata de respingerea Constitutiei europene de catre alegatorii olandezi, informeaza Rompres. Referendumul "trebuie continuat astfel incat toata lumea sa-si exprime avizul", a declarat presedintele Parlamentului, spaniolul Josep Borrell, care a atribuit decizia olandezilor "contagiunii de la 'nu'-ul francez" si a deplans faptul ca Europa "care te facea sa visezi, acum trezeste teama".
"Sunt rezultate deprimante, dar foarte clare", a recunoscut presedintele grupului socialist, germanul Martin Schulz, deschizand o conferinta de presa. "Procesul de ratificare trebuie dus pana la capat. Este o marca de respect fata de toate popoarele din UE. Sefii de stat si de guvern trebuie sa decida foarte repede si sa duca pana la capat procesul de ratificare."
Doua palme
Hans-Gert Poettering, liderul ales al conservatorilor din PPE, care constituie principala forta in Parlament, estimeaza si el ca "ratificarea trebuie sa continue, iar conducatorii celor 25 de tari trebuie sa demonstreze la viitorul summit ca UE este capabila sa reactioneze". "Francezii au palmuit obrazul stang ale Europei, iar olandezii pe cel drept. Sper ca asta va scoate UE din amorteala", a opinat presedintele grupului liberal si democrat, britanicul Graham Watson.
"Nu mai este nimic de ratificat" pentru ca Constitutia europeana trebuie aprobata de toate cele 25 de tari, subliniaza danezul Jense-Peter Bonde. "Este un cartonas rosu, aratat oamenilor politici din UE, din toata lumea", a admis Martin Shulz.
"Dezavuate intr-o maniera biciuitoare, elitele conducatoare - 90 % dintre deputatii europeni francezi si olandezi au spus "da" - sunt astazi constranse sa asculte aceasta formidabila trezire a popoarelor Europei", se entuziasmeaza Patrick Louis.
Bulgarele de zapada
Dupa respingerea Tratatului constitutional european de catre Franta si Olanda, ratificarea documentului ar putea intampina dificultati si in alte state ale Uniunii Europene unde sunt prevazute referendumuri, transmite Rompres. Modalitatea de ratificare prin consultare populara, aleasa de mai multe tari in opozitie cu calea parlamentara, pare in sine mai riscanta. La aceasta se adauga un efect de antrenare pe care il poate avea fiecare referendum asupra consultarilor urmatoare.
Dupa Franta si Olanda, viitorul referendum va avea loc in Luxemburg, la 10 iulie, si se anunta fara emotii in aceasta tara foarte proeuropeana. Vremuri grele se asteapta insa de la toamna, cand la 27 septembrie se va vota in Danemarca, o tara unde opinia publica a avut adesea rezerve fata de Uniunea Europeana. Tabara lui "da" pastreaza un avans in sondaje, in pofida unui recent recul si a unui mare numar de indecisi.
In Polonia, premierul Marek Belka si-a reiterat dorinta ca referendumul sa aiba loc in toamna, de preferinta la 9 octombrie, simultan cu primul tur al prezidentialelor. In schimb, opozitia de dreapta este unanima in a reclama amanarea sau chiar anularea referendumului, in conditiile in care sondaje din ultimele zile indica o majoritate de 55% in favoarea aprobarii Constitutiei.
In Portugalia, consultarea este asteptata pentru luna octombrie, in acelasi timp cu alegerile municipale, dupa o revizuire prealabila a Constitutiei tarii. Peste jumatate dintre portughezi intentioneaza sa aprobe Tratatul constitutional european. Irlandezii vor vota la inceputul lui 2006, dupa ce in 2001 au dat emotii Uniunii Europene, respingand initial Tratatul de la Nisa, dar adoptandu-l dupa un an, intr-un al doilea referendum.
In ce o priveste, Cehia nu a transat deocamdata problema organizarii unui referendum, premierul Jiri Paroubek indicand luni ca guvernul sau asteapta summitul UE din 16-17 iunie pentru a se pronunta. Ratificarea de catre Marea Britanie pare a fi ultimul obstacol, dar si cel mai dificil, in conditiile unei opinii publice, dar mai ales ale unei prese eurosceptice. Dupa votul din Franta, Londra a lasat sa planeze indoiala asupra respectarii angajamentului asumat de a organiza o consultare in 2006. Tony Blair a facut apel la un "moment de reflectie", declarand luni ca este prea devreme pentru a se pronunta daca referendumul va avea loc sau nu.
Olandezii se tem ca-si pierd identitatea
Opozitia ferma fata de Constitutia europeana manifestata la referendumul de miercuri din Olanda, in pofida sprijinului sustinut exprimat de majoritatea parlamentarilor si sindicatelor, evidentiaza criza de identitate prin care trece populatia acestei tari, comenteaza agentiile internationale de presa, transmite Mediafax. "Acest rezultat arata ca marile partide politice nu mai reprezinta populatia", afirma Philip van Praag, politolog la Univesitatea din Amsterdam. "Marile partide politice, crestin-democratii, social-democratii, organizatiile neguvernamentale precum Greenpeace sau Amnesty, erau in favoarea Constitutiei, insa constatam ca nu am reusit sa explicam avantajele acestui text", a recunoscut europarlamentarul Camille Eurlings, membru al Partidului Crestin-Democrat al premierului Jan Peter Balkenende, subliniind necesitatea unei "autocritici" a clasei politice. Analistii considera ca respingerea Constitutiei reflecta foarte clar o criza de identitate a olandezilor, care se tem de schimbarea modelului social.
"Tot ceea ce nu este olandez pare sa fie o amenintare pentru identitate. Oamenii au tendinta de a se cauta pe ei insisi", remarca Sophia Vanhoonacker, directorul Centrului pentru Studii Europene de la Universitatea Maastricht. Europa si presupusa sporire a prerogativelor ei acordata de Constitutie au suscitat temerea unei pierderi a suveranitatii. "Olanda trebuie sa ramana Olanda", a repetat, de-a lungul intregii campanii, deputatul de extrema-dreapta Geert Wilders. "Daca am spune "da" Constitutiei, vom ceda Bruxelles-ului multe prerogative, pe care nu le vom mai recupera niciodata", a opinat si Jan Marijnissen, liderul micii formatiuni de stanga Partidul Socialist (SP). Intr-o Europa cu 25 de membri si, in curand, 27 de membri, poate chiar 28 cu Turcia, multi olandezi se tem ca pozitia lor se va diminua in favoarea statelor "mari".
Asigurarile pe care le-au dat crestin-democratii, potrivit carora "olandezii vor ramane olandezi", sau liderul liberalilor, Jozias van Aartsen, care a declarat ca "Olanda nu este o tara mica" si dispune de o pondere economica reala in Europa, nu i-au convins pe alegatorii eurosceptici. Increderea in oamenii politici si in Guvern nu a incetat sa scada, incepand din 2000, potrivit Biroului Social si Cultural, un organism oficial care se ocupa de intocmirea unor studii asupra societatii. Aceasta teama de dizolvare a identitatii olandeze s-a manifestat si prin contestarea "modelului multicultural" al Olandei, tara in care imigrantii isi pot pastra in parte propria cultura.
Accentul se pune in prezent pe "respectarea valorilor olandeze", tema care a favorizat succesul liderului populist Pim Fortuyn, asasinat in 2000 de catre un aparator al drepturilor animalelor. Uciderea, in noiembrie anul trecut, in numele islamului radical, a regizorului Theo van Gogh, critic virulent al multiculturalismului, a intensificat acest sentiment. "Nu se vorbeste decat despre pastrarea identitatii olandeze, fara a se tine seama de faptul ca aceasta idee era caracterizata printr-o deschidere catre exterior", afirma cu regret Femke Halsema, liderul ecologistilor si un sustinator al Constitutiei europene. Olandezii sunt ingrijorati si de "o schimbare a modelului lor de securitate sociala", potrivit unui sondaj SCP realizat in 2004. O proportie de 68 la suta dintre ei doresc mentinerea sistemului actual, dar numai 10 la suta se asteapta ca acest lucru sa se intample. Sondajul din 2004 releva ca, in pofida unui nivel de satisfactie relativ mare fata de conditiile de viata personale (50 la suta dintre persoanele chestionate se declarau multumite), olandezii se tem de viitor, de perspectiva "unei societati mai dure, mai putin sociale, cu o rata mai mare a criminalitatii".
Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=177591&data=2005-06-03