Campania electorala este sub asteptari. Golita de continut, searbada, artificiala, plina de teme false, neproductiva. Schema tactica de depasire a adversarului s-a redus la lovitura sub centura. Pare-se ca energiile programatice si ideologice au fost epuizate in perioada premergatoare gongului electoral. Asistam in aceste zile la un meci in care favoritii - Uniunea si Alianta - isi disputa intaietatea in fata unei sali goale. Nehotaratii au plecat acasa si nu se intrezareste vreo sansa de a-i determina sa participe la spectacolul din 28 noiembrie. Cine sunt ei? Sondajele releva ca ocupa un segment electorat consistent: intre 20 - 30 la suta din cetatenii cu drept de vot. Mai mult decat suficient pentru a decide soarta unei competitii atat de stranse precum cea din 2004. Sociologii vor spune, urmarind statisticile, ca nici un competitor nu se poate baza pe ei. Rostul analistului este sa se intrebe "de ce?". De fapt, aceasta este si framantarea nehotaratului: "Pentru ce si pentru cine sa votez?". Si urmeaza argumentatia: "Toti sunt o apa si un pamant". Din pacate, in aceste zile, este greu sa-i contazici.

Daca cineva ar distribui acum, printr-un sondaj de opinie, un chestionar care sa includa intrebarea: "Stiati ca Traian Basescu admite homosexualitatea?", majoritatea ar raspunde afirmativ. Iscata din nimic, mai mult provocata, pozitia candidatului Aliantei PNL-PD fata de comportamentul "contra naturii" al unora a facut valuri. O convingere liberala, nevinovata, potrivit careia cei "diferitii" nu trebuie infierati atat timp cat nu aduc atingere libertatii celorlalti, a devenit, brusc, tinta de scuipat pe stalpul de campanie. Cu sprijinul nemijlocit acordat de adversarul politic. S-a auzit, apoi, ca Basescu nu se opune casatoriilor intre persoane de acelasi sex, ca multi politicieni au inclinatii neortodoxe, sau chiar ca 20% din populatie este "pe invers". O analiza de frecventa a mesajelor transmise de competitori in timpul campaniei electorale releva faptul ca tema homosexualitatii a ajuns in topul audientei. In toate aparitile publice din campania electorala, Basescu este chestionat pe aceasta tema artificiala, nesemnificativa in fond. Tot despre Basescu, nehotaratii au putut auzi in campanie ca "nu are fata de presedinte". "Poate ca n-am fata, dar am obraz", a replicat cel atacat. Imediat a rasarit alt punct sensibil: Catedrala Mantuirii Neamului. "De ce Basescu se opune construirii ei in Parcul Carol?". Tema veche, aproape obositoare pentru cei care isi amintesc ca locul Catedralei a mai fost sfintit odata, in 1999, undeva in zona Pietei Unirii. Cu Ion Iliescu de fata.

Din cauza rigorilor impuse audio-vizualului, de la TV si radio nehotaratii nu mai pricep nimic. Pe ei nu ii impresioneaza cine spune ca "da" mai mult. Burse pentru tineri, subventii pentru agricultori, pensii pentru ne-recalculati. Nu le trezesc pornirea participativa nici indemnurile "Arde-i pe corupti!", "Faptele sunt politica mea!" ori "Moarte mafiei!" inscrise pe posterele electorale. Ei vor sa vada alternativa. Or, in prezenta campanie, se pare ca nu este loc pentru asa.

In acest timp, tot mai multe voci din Uniunea Europeana atrag atentia asupra lipsurilor reale ale Romaniei in contextul integrarii. Contraperfomanta la combaterea coruptiei, minusuri la independenta Justitiei, lipsuri la libertatea presei. Care au fost raspunsurile? In ceea ce priveste primul subiect, legat de coruptie, ramane cum am stabilit: vom mobiliza toate fortele impotriva ei. Demers pur teoretic. La capitolul "independenta Justitiei", Basescu a incercat sa puncteze, la un moment dat, intr-o dezbatere televizata, dar nu a prea tinut. Scrisoarea atribuita procurorului servil nu a fost asumata. Scor zero.

Despre libertatea presei, ce sa mai vorbim? In momentul in care reprezentantii Opozitiei in conducerea Senatului au votat cot la cot cu oamenii Puterii pentru ridicarea in bloc a acreditarilor ziaristilor de la Romania Libera, toti parlamentarii au dovedit ca sunt "o apa si un pamant". Un alt subiect "incins" tine de libera concurenta. Si in acest domeniu Uniunea are reguli clare, bazate pe egalitatea de sanse. Recomandarile lor, normele noastre, arata ca un contract care angajeaza fonduri publice trebuie musai incheiat in urma unei licitatii. Guvernul actual a facut altfel. Cand Opozitia a protestat, Puterea nu a vrut sa dea o explicatie, ci o replica, spunand: "Si voi ati facut la fel in perioada in care ati fost la guvernare!". Din nou, nu a punctat nimeni.

Valva a facut si declaratia comisarului Verheugen in sensul creditarii Romaniei ca tara cu sanse de a incheia negocierile cu Uniunea la 24 noiembrie. Mirosind un iz electoral - termenul cadea exact cu patru zile inaintea primului tur de scrutin - Opozitia a ripostat. Initial, pentru ca, intre timp, a imblanzit mesajul. Prezent la dialogul "prezidential" gazduit de Adevarul, Basescu a mentionat ca "este foarte bine" ca negocierile sa se incheie pe 24 noiembrie. Ce sa zica si el?

De fapt, intrebarea era: "Considerati ca anuntul lui Verheugen a fost o imixtiune in campania electorala din Romania?". Numai Ciuhandu (PNTCD) a raspuns fara cusur: "Da. Consider ca este o imixtiune".

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=162685&data=2004-11-17