< Imprimare >      ZIUA - EDITORIAL - luni, 15 septembrie 2003

Problemele opozitiei democratice

Dan Pavel

Cea mai socanta nerealizare a tranzitiei postcomuniste este inexistenta democratiei in structurile institutionale ale democratiei. Sondajele de opinie confirma lipsa de functionalitate a principalilor actori colectivi ai democratiei. La capitolul incredere, partidele politice se situeaza mai jos decat celelalte institutii democratice. Explicatia este complexa, dar ma voi opri strict asupra factorilor ce pot fi schimbati.

In ciuda faptului ca sunt verigile de legatura intre popor ("demos") si conducerea politica, partidele din Romania au reprezentativitate modesta. Cand ajung la putere, caracterul lor nedemocratic se rasfrange asupra calitatii actiunii politice democratice pe care se presupune ca o vor duce. Si nici nu raspund la ceea ce poporul sau propriii votanti asteapta de la ele. Exemplele notorii de organizatii nedemocratice autohtone sunt chiar cele care au condus Romania dupa 1989 - Frontul Salvarii Nationale, PDSR (PSD), Conventia Democratica si partenerii ei din perioada 1996-2000.

Recent, cu mare tam-tam, s-a anuntat constituirea unei alternative politice redutabile la actualul megapartid de guvernamant. Cu toate ca initial proiectul aliantei PNL-PD parea sa fi trezit frisoane liderilor PSD, acum el este de natura sa ingrozeasca electoratul atasat valorilor democratice. Conform procedurilor firesti, proiectul aliantei PNL-PD a fost discutat in interiorul celor doua partide. De fapt, in ambele cazuri, consultarea democratica si procedurile decizionale au fost grav incalcate. Inainte ca filialele PD sa fi luat vreo decizie - indiferent care - ele au fost aspru avertizate de catre presedintele Basescu ca vor fi desfiintate (si reorganizate) daca se vor impotrivi. Prin urmare, decizia fusese luata anterior. Cu toate ca partidul pe care il conduce se numeste "democrat", denumirea este o forma "fara fond."

Cine si-a inchipuit ca un partid istoric, anticomunist, antifesenist, antipesedist precum PNL este o structura democratica, s-a autoamagit. Mai bine situati in sondaje decat democratii, liberalii au crescut de cand s-au realizat fuziunile cu partidele aflate la stanga si dreapta (ApR, UFD), si mai ales de cand Stolojan e presedinte. In negocierile cu PD pentru o varianta castigatoare in alegeri, liberalii cerusera ca partidul care obtinea cele mai multe voturi sa aiba dreptul de a desemna primul ministru. Majoritatea semnelor prevestesc ca PNL va fi acel partid. Peste capul celor doua partide, Stolojan si Basescu au facut propriile intelegeri. Tandemul Stolojan-Basescu a devenit o realitate mai consistenta decat alianta PNL-PD. In structura de conducere a PNL, cand s-a pus problema votului formulei negocierii viitoarei aliante si cand era clar ca rezultatul va fi contrar dorintelor presedintelui liberal, Stolojan a amenintat cu demisia. Nu i-a pasat cand i s-a spus ca acesta este un santaj, nu o procedura democratica. De teama sa nu-si piarda pretiosul presedinte, multi liberali au votat stramband din nas contrar propriilor crezuri.

Unul dintre argumentele devastatoare aduse de opozitie impotriva PSD este ca partidul de guvernamant ar fi o structura oligarhica, nedemocratica, prea putin legata de propriii membri de partid si de propriul electorat, in care deciziile sunt luate de un numar restrans de oameni, iar adesea de o singura persoana. Adrian Nastase. Iata ca nici Stolojan sau Basescu nu procedeaza altfel, cu toate ca nu sunt inca in pozitii importante din fruntea statului. In eventualitatea ca vor ajunge presedinte al Romaniei si prim-ministru, este greu de crezut ca vor proceda cu mult mai democratic. Si atunci de ce sa ne mai prefacem ca jocul pe care il jucam este unul democratic? Si ca ii respectam regulile?

Pe vremea cand partidele Conventiei Democratice se luptau impotriva hegemoniei FSN/FDSN/PDSR, sustinatorii opozitiei democratice inchideau ochii cand venea vorba de caracterul nedemocratic al unora dintre procedurile propriilor favoriti. In numele luptei impotriva unui adversar care nu se sinchisea de democratie, inconsecventele erau tolerate. Cand au venit la putere asa-zisele partide democratice, incalcarea valorilor si procedurilor democratice nu a mai putut fi motivata in numele luptei impotriva nedemocratilor aflati la putere. Si nici nu a mai fost vorba despre abateri ocazionale, ci de un mod de a gandi guvernarea, care nu era nici democratic, nici eficient. Cei care s-au aflat la putere intre 1996 si 2000 au pierdut de aceea sustinerea propriilor simpatizanti. Apoi, au pierdut alegerile, iar unii intrarea in Parlament. Acum, povestea se repeta.

Chiar daca avem nu stiu cate alternante guvernamentale, iata ca de fapt regula este continuitatea pe stil nedemocratic. Oare ce o fi in capul liderilor politici? Sau poate ca nu e nimic. Oricum, nimic care sa aiba legatura cu democratia.

Romania este condusa din 1989 incoace de repetenti. Iar liderii opozitiei tot repetenti sunt, cand vine vorba despre standardele democratiei. Poate ca pentru ei este importanta doar lupta politica si cine este in stare sa castige alegerile. Dar pentru noi, alegatorii, este mai important cum este condusa tara. In democratie, valorile si standardele democratice sunt cele care conteaza. Restul sunt paranteze. Sau note de subsol. Si cum se poate vorbi despre democratie, cand dorintele si optiunile poporului, ale electoratului, asa cum se exprima la nivelul partidelor, nu sunt luate in seama? Pana acum, liderii politici au guvernat si au luat decizii in interes personal - asa cum procedeaza de pilda Stolojan si Basescu - sau al unor grupuri restranse de interese. Ce diferenta mai este intre ei si puternicul partid al grupurilor de interese care este PSD? Si atunci cum sa ne mai miram ca Romania este in coada plutonului celor care se integreaza in UE? Am putea sa ne integram cu lumea care incepe dincolo de Prut, iar atunci am fi in fruntea plutonului, pentru ca democratia de acolo este sub nivelul celei de la noi. Numai ca noi am hotarat ca vrem sa apartinem familiei democratiilor occidentale, care sunt democratii liberale. Deocamdata, ne inchipuim ca suntem altceva.

Articol disponibil la adresa http://www.ziua.net/display.php?id=127473&data=2003-09-15