Curtea Constitu�ional� (CCR) va lua in discu�ie, pe 11 noiembrie, excep�ia de neconstitu�ionalitate invocat� de avoca�i in dosarul privatiz�rilor strategice �i care se refer� la mai multe articole din legi privind siguran�a statului �i informa�iilor clasificate. Curtea de Apel Bucure�ti a suspendat dosarul privatiz�rilor strategice in data de 20 martie, dup� ce avoca�ii lui Stamen Stanchev, Dorinel Mucea �i Mihai Donciu au invocat neconstitu�ionalitatea unor prevederi din Legea 182/2002 privind protec�ia informa�iilor clasificate �i Legea 51/1991 privind siguran�a na�ional� a Romaniei. Neconstitu�ionalitatea unor articole din cele dou� legi a fost invocat� �i in procesul lui Dinu Patriciu cu SRI. Astfel, Curtea Constitu�ional� a decis, pe 16 octombrie, c� articolele invocate de Dinu Patriciu nu incalc� legea fundamental�. Curtea de Apel Bucure�ti a decis, pe 18 martie, s� trimit� la Curtea Constitu�ional� a Romaniei dosarul in care Dinu Patriciu acuz� SRI de interceptarea ilegal� a telefoanelor sale, in urma invoc�rii, ca neconstitu�ionale, a unor articole din legi privind siguran�a statului �i informa�iile clasificate. In dosarul privatiz�rilor strategice exist� opt invinui�i pentru infrac�iuni care aduc atingere securit�ii na�ionale: Stanchev Stamen (consultant interna�ional), Mihai Dorinel Mucea (adjunctul �efului Oficiului Participa�iilor Statului �i Privatizare in Industrie din cadrul Ministerului Economiei �i Comer�ului), Radu Mihai Donciu (consilier al Ministrului Comunica�iilor �i Tehnologiei Informa�iei, cu responsabilit�i pe linia privatiz�rii agen�ilor economici in subordinea ministrului), Flore Mircea C�lin (reprezentant permanent in Romania al unei societ�i de consultan�� bancar�), Neagoe Robert Marius (directorul Direc�iei Juridice a Oficiului Participa�iilor Statului �i Privatizare in Industrie din cadrul Ministerului Economiei �i Comer�ului), Mustafa Oral, Susak Michal (consultant interna�ional). Cei opt au fost pu�i sub urm�rire penal� la 22 noiembrie 2006, de procurorii Direc�iei de Investigare a Infrac�iunilor de Criminalitate Organizat� �i Terorism (DIICOT). Un dosar cu multe semne de intrebare In cursul lunii iunie 2006, DIICOT a primit din partea organelor cu atribu�ii pe linia securit�ii na�ionale o sesizare in leg�tur� cu existen�a unei grup�ri de criminalitate organizat�, constituit� in jurul cet�eanului bulgar Stamen Stanchev, consultant al unei societ�i bancare interna�ionale pentru afaceri derulate in Romania. Potrivit sesiz�rii, gruparea era format� din mai mul�i demnitari �i func�ionari publici din institu�iile centrale cu atribu�ii in domeniul privatiz�rii. Scopul grup�rii era acela de a ob�ine, in afara cadrului oficial, date �i documente de natur� a periclita securitatea statului. In 2007, dup� ce procurorii DIICOT au extins cercet�rile din dosarul privatiz�rilor strategice, Vadim Benyatov a fost acuzat, in 11 ianuarie 2007, �i de tentativ� de subminare a economiei na�ionale, nu numai de spionaj economic. Anchetatorii au stabilit c� el a folosit informa�ii din Ministerul Economiei �i de la Nuclearelectrica pentru achizi�ionarea de energie electric� in favoarea grupului multina�ional Marco, in dauna economiei na�ionale. La 20 aprilie 2007, magistra�ii Cur�ii de Apel Bucure�ti au inceput judecarea procesului primilor trei inculpa�i din dosarul privatiz�rilor strategice: Stamen Stanchev, Dorinel Mucea �i Radu Mihai Donciu. La acea dat�, Benyatov nu a fost trimis in judecat� odat� cu ceilal�i trei inculpa�i, intrucat, potrivit procurorilor, nu terminase inc� de citit materialul de urm�rire penal�. Al�turi de cele opt persoane, in dosarul privatiz�rilor au mai fost viza�i fostul ministru al economiei Codru� Sere� �i fostul ministru al comunica�iilor �i tehnologiei informa�iei, Zsolt Nagy. Pe 2 iulie 2007, Vadim Benyatov a cerut Cur�ii de Apel Bucure�ti s� ii ridice interdic�ia de a p�r�si �ara pentru c� inten�ioneaz� s�-�i vad� familia �i pentru c� s�n�tatea lui este precar�, fiind bolnav de cancer. Unul dintre avoca�ii lui Vadim Benyatov a declarat in fa�a instan�ei c� interdic�ia de a p�r�si Romania ar trebui ridicat�, deoarece a dep�it durata legal� de 180 de zile de cand a fost instituit�. Curtea de Apel Bucure�ti a decis in 31 iulie 2007 revocarea m�surii prelungirii interdic�iei de a p�r�si �ara pe numele lui Vadim Benyatov Don, dup� ce a admis o excep�ie ridicat� de avoca�ii acestuia. Cererea s-a referit la necompeten�a material� a procurorului in leg�tur� cu m�sura prelungirii unei interdic�ii de a p�r�si localitatea sau �ara.