Prezenta fostilor membri ai Securitatii in aparatul judiciar al Romaniei explica probabil, in parte, lentoarea reformelor din justitie si din lupta impotriva coruptiei, iar aceasta prezenta pare masiva, scrie marti cotidianul Le Monde intr-un articol in care prezinta cazul Floricai Bejinaru, potrivit NewsIn. La 20 de ani de la caderea uneia dintre dictaturile comuniste cele mai dure din Europa, neplacerea provocata de prezenta dovedita a fostei Securitati in tabara magistratilor pica rau, comenteaza corespondentul Le Monde. Bucurestiul este criticat constant de Comisia Europeana in privinta intarzierilor din reforma justitiei si din lupta impotriva coruptiei. Coincidenta, Florica Bejinaru, suspectata ca a colaborat in anii '80 cu polita politica,�a fost aleasa in fruntea CSM in momentul in care expertii Uniunii Europene (...) soseau la Bucuresti pentru a evalua justitia romana. Raportul lor urmeaza sa fie publicat in februarie. Or, prezenta�fostilor membri ai Securitatii in aparatul judiciar explica probabil in parte lentoarea�reformelor, scrie Le Monde. "In Romania, magistratura este infiltrata de fosti agenti ai politiei politice comuniste", se intituleaza articolul din cotidianul francez, care afirma ca in spatele privirii sale severe si a prezentei distante, judecatoarea Florica Bejinariu, in varsta de 48 de ani, ascunde un trecut tulbure care pune in incurcatura institutia judiciara romana,�deja obiect al controverselor. Dupa alegerea sa, la 11 ianuarie, in fruntea celei mai inalte instante judiciare romane, Consiliul Superior al Magistraturii, Florica Bejinaru pune intr-adevar o problema reprezentantilor legii din Romania, potrivit Le Monde. Magistratul ar fi colaborat in anii '80 cu politia politica comunista, potrivit documentelor dezvaluite de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS), explica Le Monde. CNSAS afirma ca Florica Bejinaru a fost�racolata de Securitate in mai 1987 si a activat sub pseudonimul "Alexandra Stefanescu", cand actuala sefa a CSM era o tanara jurista de 26 de ani. Ea avea ca misiune supravegherea angajatilor societatii de textile la care lucra. O misiune "inofensiva", s-a aparat ea. In 2006, precizeaza Le Monde, justitia a exonerat-o de acuzatiile de colaborare cu Securitatea, insa pentru un viciu de forma. Dupa ce a determinat caderea lui Nicolae Ceausescu, in decembrie 1989, Ion Iliescu - un aparat comunist in dizgratie in timpul ultimilor ani ai dictaturii - si echipa sa i-au menajat pe fostii ofiteri ai Securitatii. Mai mult, noile autoritati au facut oferta agentilor politiei politice de a deveni magistrati pe baza diplomelor obtinute pe bancile scolii Securitatii. "In perioada dictaturii, munca acestor oameni consta in a incalca drepturile omului", afirma Germina Nagat, sef al departamentului de investigatii al CNSAS. Cum s-a putut, de azi pe maine, sa devina reprezentanti ai legii? Pe baza caror competente diplomele lor de la Securitate le-au asigura un loc in sistemul juridic? Daca erau asa de buni, de ce n-au mers in mediul privat, ca avocati? De ce vroiau cu orice pret sa fie functionari in calitate de judecatori sau procurori?". Aceste intrebari, comenteaza Le Monde, ii decredibilizeaza pe cei 6.000 de magistrati romani. Daca Polonia a descoperit in ultimii trei ani 19 colaboratori ai fostei politii politice in sistemul sau judiciar, CNSAS-ul roman, la randul lui, a depistat 29 in opt luni. Si presedintele Traian Basescu a recunoscut ca un sfert dintre magistratii romani ar fi colaborat cu fosta Securitate."Candidatura Floricai Bejinaru la conducerea CSM nu m-a mirat", declara Germina Nagat. "Dar consider scandalos ca a fost aleasa de majoritatea colegilor ei. Asta inseamna ca magistratii s-au solidarizat pentru a apara fosta Securitate", continua Nagat. Iar romanii nu se lasa inselati. Anchetele arata ca au mai multa incredere in instantele europene decat in justitia tarii lor.

D.C.