Secretarul de stat din MAE Bogdan Aurescu, care a pledat joi la CIJ in procesul dintre Serbia si Kosovo, a spus ca problema juridica reala pe care Curtea trebuie sa o solutioneze este a evalua daca dreptul international interzice sau nu crearea unui stat nou prin secesiune unilaterala, informeaza NewsIn. Secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu si directorul general pentru afaceri juridice Cosmin Dinescu au pledat joi in fata Curtii Internationale de Justitie, prezentand pozitia Romaniei in procesul Serbiei contra Kosovo cu privire la declararea unilaterala a independentei acestui teritoriu. Pledoariile echipei romane au avut loc in Marea Sala a Justitiei a Palatului Pacii din Haga. Ele au durat in total 45 de minute. Romania este una dintre putinele tari din UE sau NATO care nu recunosc independenta Kosovo. Chiar la inceputul pledoariei sale, Bogdan Aurescu, care a fost timp de cinci ani agentul Romaniei la CIJ in procesul impotriva Ucrainei pentru delimitarea platoului continental din Marea Neagra, a facut referire la "satisfactia" cu care romanii au primit decizia Curtii in acest caz. "In septembrie 2008 am avut onoarea sa pledez, in calitate de agent si avocat al tarii mele, in primul caz contencios al Romaniei in fata Curtii - delimitarea maritima in Marea Neagra. Decizia unanima a Curtii din 3 februarie a dovedit ca recursul la o solutionare juridica a disputelor internationale este cel mai bun instrument pentru o tara ca a mea, pentru care dreptul international reprezinta esenta politicii externe. Decizia Curtii a fost primita cu cea mai inalta satisfactie de poporul roman", a evidentiat diplomatul roman. Aurescu�a argumentat, in pledoaria sa de joi de la CIJ �necesitatea ca instanta de la Haga "sa nu se limiteze la a raspunde strict, limitativ" intrebarii puse de Adunarea Generala a ONU, anume daca declaratia de independenta a institutiilor provizorii de administrare autonoma din Kosovo este conforma cu dreptul international. "Problema juridica reala pe care Curtea trebuie sa o solutioneze este, in viziunea Romaniei,�de a evalua daca dreptul international interzice sau nu crearea unui stat nou prin secesiune unilaterala, in circumstantele cazului examinat", a evidentiat fostul agent al Romaniei la CIJ. De asemenea, oficialul roman a sustinut ca acceptarea ideii sustinuta de unii participanti la pledoarii - ca secesiunea unilaterala ar fi permisa de dreptul international, ca integritatea teritoriala s-ar aplica numai intre state, iar actorii nonstatali nu ar fi obligati sa o respecte - ar implica faptul ca orice portiune de teritoriu a oricarui stat si-ar putea proclama independenta. "Aceasta ar duce la consecinte extrem de�grave pentru ordinea juridica internationala. Ar insemna ca orice provincie, district, judet sau chiar cel mai mic catun din orice margine a oricarui stat ar avea permisiunea dreptului international sa isi declare independenta si sa obtina secesiunea. (...). Aceasta concluzie nu poate fi acceptata. Interdictia secesiunii unilaterale este unul dintre (...) elementele integritatii teritoriale", a sustinut Bogdan Aurescu in fata judecatorilor Curtii Internationale de Justitie. In plus, Bogdan Aurescu a aratat ca declararea independentei Kosovo incalca rezolutiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU, care impun ca statutul final al Kosovo sa se bazeze pe un proces politic fundamentat pe negocierile si acordul celor doua parti implicate. "Consiliul de Securitate nu putea in niciun caz sa impuna unui stat sa accepte secesiunea unei portiuni din teritoriul sau in absenta unui acord intre partile interesate...", a subliniat reprezentantul Romaniei. Cosmin Dinescu, fost coagent al Romaniei la Haga,�a continuat pledoaria Romaniei, demonstrand ca, in afara contextului rezultat din derularea procesului de decolonizare (din anii '60-'70), dreptul popoarelor la autodeterminare se poate aplica in cadrul statelor existente doar in dimensiunea sa interna (participarea la dezvoltarea vietii politice, economice, sociale, culturale in cadrul unui stat existent), fara a afecta integritatea teritoriala a acestora. Asa numita "secesiune-remediu", adica existenta unei exceptii de la aceasta regula - respectiv in cazul in care locuitorii unor parti a statelor existente sunt supusi unor incalcari grave ale drepturilor omului - este o institutie controversata si contestata in dreptul international. In opinia Romaniei, situatia provinciei Kosovo la 17 februarie 2008, data proclamarii unilaterale a independentei, nu era de o astfel de natura incat sa justifice "secesiunea-remediu". Cosmin Dinescu a mai reiterat ca, in viziunea Romaniei, declaratia de independenta a Kosovo nu este conforma cu dreptul international. Pledoariile scrise si cele orale in procesului dintre Serbia si Kosovo au fost pregatite de o echipa de diplomati juristi din MAE roman, care include si fosti membri ai echipei care a participat la procesul privind delimitarea maritima in Marea Neagra. Pe langa Bogdan Aurescu si Cosmin Dinescu, din delegatia romana au facut parte Calin Fabian, ambasadorul Romaniei la Haga, Ion Galea, director in cadrul Directiei Generale Afaceri Juridice din MAE, Irina Nita, consilier juridic in cadrul ambasadei Romaniei la Haga, Alina Orosan si Felix Zaharia, diplomati in cadrul Directiei Generale Afaceri Juridice din MAE. Intrebat de NewsIn daca Romania ar putea recunoaste Kosovo in cazul in care CIJ va da un verdict in acest sens, Aurescu a precizat ca este prea devreme pentru astfel de anticipari. "Nu cred ca putem face astfel de anticipari. Trebuie mai intai sa vedem cum evolueaza audierile si apoi care va fi verdictul Curtii. in tot cazul, avizul Curtii va fi unul consulativ, avand doar o valoare morala si de autoritate", a explicat Aurescu. "Sunt convins ca decizia Curtii se va baza pe principii si pe reguli si ca va fi una corecta", a mai subliniat secretarul de stat.

Z.O.