Biblioteca Metropolitana "Mihail Sadoveanu" din Bucuresti a gazduit lansarea volumului "Problema transilvana reflectata in notele prezentate de delegatia maghiara la Conferinta de Pace de la Paris. (1920) Editie critica" editat de Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti. Volumul contine extrase din notele prezentate de delegatia maghiara in incercarea de a convinge Marile Puteri sa nu recunoasca unirea Transilvaniei cu Romania, ca si stenogramele convorbirilor dintre ministrii de Externe ai Frantei, Marii Britanii, Statelor Unite si Italiei cu premierul roman I.I.C. Bratianu. Traducerea documentelor a fost realizata de Adina Ratoi, Ioan Tudor si George Damian, volumul fiind coordonat de Cristina Tineghe. La lansare au mai participat prof. univ. dr Corneliu Mihail Lungu si Alexandru Ghisa, invitatul principal fiind academicianul Florin Constantiniu. La prezentarea volumului, academicianul Florin Constantiniu a remarcat nevoia cunoasterii argumentelor partii maghiare in dezbaterea asupra Transilvaniei, mai ales datorita faptului ca aceste argumente au suferit foarte putine modificari in cei 90 de ani de la unirea Transilvaniei cu Romania. Astfel, istoricul Florin Constantiniu a aratat ca dezbaterea istorica s-a purtat incepand cu secolul al XVIII, cadrele acestei dezbateri fiind fixate de episcopul Inochentie Micu Klein care a argumentat ca romanii sunt cei mai vechi si cei mai numerosi locuitori ai Transilvaniei - platind astfel cele mai mari impozite si avand dreptul la participare egala la viata politica a provinciei. Pornind din acest moment, intreaga istoriografie maghiara a tinut sa combata aceste doua teze: autohtonia romanilor in Transilvania si caracteristica de popor majoritar. Lucrarile istorice au devenit argumente diplomatice la cele doua Conferinte de Pace de la Paris care au incheiat cele doua Razboaie Mondiale. Volumul lansat mai contine si un al treilea aspect - anume cel rasial: notele diplomatice maghiare sustinand ca romanii sunt un popor inferior care are nevoie de educatie pentru a fi civilizat.

G.D.