Se spune c� Moldova are un mare poten�al de emigrare. Atunci cand Traian B�sescu a anun�at in Parlamentul Romaniei c� va u�ura acordarea cet�eniei romane pentru moldoveni, unii oficiali de la Bruxelles s-au ar�tat alarma�i c�, vezi doamne, 3,5 milioane basarabeni �i-ar lua pa�apoarte romane�ti �i apoi ar invada UE. Afirma�ia este exagerat�. Nu to�i moldovenii doresc cet�enie roman�, iar dintre acei care vor ob�ine pa�aportul romanesc nu to�i se vor repezi s� doarm� prin g�ri in Italia. Macedonia, cu o popula�ie pe jum�tate cat a Moldovei, a beneficiat de acordarea a 10.000 de cet�enii bulg�re�ti in 2008 de c�tre guvernul de la Sofia, f��r� ca cineva de la Bruxelles s� aib� ceva de spus. Nicaragua da, Moldova ba Dup� statistici, Republica Moldova are un poten�ial de emigrare de 1,13 migran�i la 1000 locuitori pe an. Dar, conform acordului Schengen, in statele din acest spa�iu pot intra f�r� vize de�in�tori de pa�apoarte din state latino-americane cum ar fi Nicaragua, Salvador, Honduras, Guatemala, Paraguay, Venezuela. Unele dintre aceste state, probabil beneficiare ale facilit�ii Schengen la presiunile Spaniei, au poten�ial de migrare mult mai ridicat decat RM, de 5-6 locuitori/1000 pe an. Chiar �i a�a, poten�iala migra�ie din R.M. ar fi doar o pic�tur� in oceanul UE. Guvernul laburist din Marea Britanie a primit trei milioane emigran�i din 1997 pan� in prezent. Guvernul socialist din Spania a "regularizat" situa�ia a 600.000 emigran�i clandestini afla�i pe teritoriul sau. Desfiin�area vizelor reduce migra�ia Mai mult, ridicarea vizelor nu ar spori migratia din RM ci, dimpotriv�, ar reduce num�rul migran�ilor iar migratia ar deveni sezonier�. Explicatia e simpl� si s-a verificat in mai multe ��ri, inclusiv Romania. Dac� este nevoie de viz�, cei ajunsi in UE nu o vor mai p�r�si de fric� s� nu fie impiedicati s� se intoarc�, mai ales dac� au intrat fie ilegal, fie avand o viz� cu o singur� intrare sau expirat�. Dup� ce romanii au c�p�tat acces liber in UE migratia lor a devenit temporar�, oamenii avand intentia s� lucreze doar cateva luni sau un an. Bun�oar� s� strang� bani pentru nunt� unui copil sau pentru a-�i repar� cas�. In cazul altora, migratia a devenit sezonier�. Se duc prim�vara sau toamna pentru munci agricole sau vara pentru constructii, apoi se intorc. Romanii pleac� f�r� grij� din UE pentru c� stiu c� se pot intoarce dup� bunul plac. UE se arat� ingrijorat� de fenomene legate de migra�ia ilegal�, cum ar fi traficul de persoane. Dar este limpede c� tocmai desfiin�area vizelor pentru basarabeni ar face s� dispar� unele infrac�iuni. De exemplu, in lipsa vizelor ar disp�rea re�elele care mituiesc functionari de la ambasade. Ar disp�rea de la sine si c�l�uzele care trec ilegal peste frontiere migran�i ilegali. Riscul e peste Atlantic, nu peste Prut O alt� afirma�ie este aceea c� in spa�iul ex-sovietic exist� criminalitate organizat�, instabilitate politic�, trafic de persoane, faliment economic. Cet�enii unor asemenea state nu ar merita s� intre pe teritoriul UE, atat din cauza riscului de migra�ie, despre care am spus mai devreme, c� e mult mai redus decat al altora, cat �i pentru a nu aduce in UE n�ravurile de la ei de acas�. Carevas�zic�, dac� e�ti moldovean, e�ti musai un migrant clandestin disperat. Totodat�, dac� e�ti moldovean e�ti �i un poten�ial infractor. S� le lu�m pe rand. Presupusa instabilitate din Moldova sau nerespectarea drepturilor omului, care i-ar face pe oameni s� plece in bejenie sunt o gluma fa�� de situa�ia din ��ri�oarele sud-americane ai caror cet�eni pot intra f�r� vize in UE. Nicaragua, Honduras, Salvador, au fost sfa�iate timp de decenii de r�zboaie civile cu sute de mii de victime. Gherilele, guvernul, opozi�ia, contras, comuni�tii etc au m�cel�rit femei, copii, b�trani au comis crime impotriva umanit�ii. Fa�� de ace�tia, guvernan�ii de la Chi�in�u, cu Voronin in frunte, par ni�te activi�ti de la Human Rights Watch, Amnesty Interna�ional sau alt ONG pentru ap�rarea drepturilor omului. In ce prive�te traficul de arme, droguri, persoane, baronii cocainei ce conduc din umbr� ��rile men�ionate sunt regi neincoronati, iar situa�ia de la frontierele Moldovei nu sufer� nici o compara�ie. Sistemul de recompense si pedepse ar trebui s� func�ioneze in cazul statelor la fel ca in cazul oamenilor. Moldova o fi un stat ex-sovietic, dar pan� acum a avut o politic� extern� previzibil�, colaborand pentru asigurarea cooper�rii si stabilit�tii in Europa. Dar Nicaragua �i Venezuela, ai c�ror cet�teni nu au nevoie de vize Schengen, sunt singurele ��ri care, al�turi de Rusia au sfidat comunitatea interna�ional� recunoscand independen�a statelor marionet� Abhazia �i Osetia. UE are dou� m�suri In ce prive�te infrac�iunile transfrontaliere de mai sus, UE are o pozi�ie duplicitar�. Unica frontier� non-UE a R. Moldova este cea cu Ucraina. Atunci cand se evalueaz� rezultatele misiunii europene EUBAM de int�rire a securit�ii frontierei moldo-ucrainene �i se cer in acest scop bugete de zeci de milioane de euro, rapoartele arat�, binein�eles, c� situa�ia s-a imbun�t�it. Banii curg garl� iar �eful EUBAM, generalul de brigad� ungur Ferenc Banfy e felicitat pentru activitatea sa. Dimpotriv�, cand se pune problema intr�rii basarabenilor f�r� viz� in Spa�iul Schengen se spune pe dos, c� acum nu e momentul, c� in Moldova sunt probleme cu criminalitatea transfrontalier�. Pa�aportul romanesc e mai sigur Pan� se vor desfiinta vizele Schengen pentru cet�enii RM, solu�ia cea mai rapid� pentru a se asigur� dreptul lor la liber� circulatie este politic� lui Traian B�sescu, de accelerare a procesului de acordare a cet�eniei romane pentru ace�tia. De�in�torul unui pa�aport moldovenesc, chiar si dup� ridicarea obligativit�ii vizei Schengen, va fi in UE timp de 90 zile un turist, iar apoi devine un emigrant ilegal, care munce�te la negru, numai bun s� fie deportat, amendat ori inchis, cu interdic�ie de a mai intr� in UE. Pa�aportul romanesc, in schimb, ii asigur� toate drepturile.

George SCARLAT pentru emisiunea "Mai aproape de Europa", Vocea Basarabiei