Ofensiva filmelor cu subiect homoerotic, punctata in ultima perioada de productii ca "Milk" sau "Prayers for Bobby", demonstreaza impartirea cinefililor in doua categorii distincte si faptul ca astfel de teme sunt acceptate mai usor de catre spectatori daca sunt puse intr-un context dramatic, informeaza NewsIn. Primul pretext exploatat, dupa 1990, in filmele cu personaje si situatii din comunitatea minoritatilor sexuale a fost discriminarea. Inceputul s-a scris, astfel, odata cu productia "Philadelphia", care prezinta povestea unui avocat concediat pe motiv ca este bolnav de SIDA. Filmul s-a bucurat de succes atat in randul publicului, cat si al criticilor - doua premii Oscar, dintre care unul pentru rolul principal interpretat magistral de Tom Hanks. La cativa ani distanta a fost lansata o alta pelicula care a adunat aplauze, dar a si starnit rumoare in reduta conservatorilor: "Boys Don't Cry", filmul care a facut-o vedeta pe Hillary Swank si care, spre deosebire de "Philadelphia", a radiografiat mai profund drama unui personaj in raport cu cei din jur. Scenariul acestei productii incita chiar si spus in doar cateva cuvinte - povestea unui baiat in trup de fata, care, la inceput, starneste curiozitate si, in final, scoate batistele din buzunar, ajutat si de premisa ca a fost inspirat de fapte reale. "Reteta" a functionat si in 2003, cand producatorii de la Hollywood au mai dat o lovitura. Filmul "Monster", cu Charlize Theron secondata excelent de Christina Ricci, castiga, si el, un Oscar, reconfirmand ca americanii se pricep cel mai bine sa injecteze orice poveste si orice tema, cu suficienta adrenalina de comercial. La suprafata, "monstrul" interpretat de Theron este o criminala dispusa sa piarda numaratoarea victimelor sale pentru a nu se desparti de iubirea vietii sale. Filmul a reusit mult mai mult decat atat, respectiv o incursiune nemiloasa in universul cel mai greu de descifrat - sufletul uman, acolo unde pacatul si virtutea sunt, din perspectiva tolerantei, notiuni mai mult decat relative.

		"Prayers for Bobby"

Un an mai tarziu, insa, filmele despre minoritatile sexuale aveau sa castige si mai mult in profunzime, datorita unei pelicule considerata de multi o capodopera. Este vorba despre "Mysterious Skin", productie care, desi nebagata in seama la gala Academiei Americane de Film, a facut furori la festivaluri independente si in randul publicului satul de facil. Cu necunoscutii Joseph Gordon-Levitt si Brady Corbet jucand admirabil alaturi de populara Elisabeth Shue, filmul a invins o noua reduta a prejudecatilor, aratand ca o poveste de viata este, inainte de toate, povestea unui om, nu a unui homosexual care trebuie pus la zid pentru "boala" sa. Violenta, homosexualitatea si inca multe altele, toate fac parte din viata noastra. Este normal ca regizorii de film sa fie inspirati si conectati la acestea Densitatea de filme din aceasta categorie avea sa fie mentinuta, in 2006, de "Brokeback Mountain", o romanta despre iubirea dintre doi barbati care l-a propulsat, practic, pe regretatul Heath Ledger in prima linie a vedetelor de la Hollywood. Pelicula a castigat trei Oscaruri si a inchis definitiv polemica despre "ce e bine si ce e rau" sa fie prezentat pe marile ecrane. "Violenta, homosexualitatea si inca multe altele, toate fac parte din viata noastra. Este normal ca regizorii de film sa fie inspirati si conectati la acestea. Dar depinde de ceea ce face un regizor cu un astfel de subiect. Poate fi, de pilda, o superba poveste de dragoste. Depinde cum este spusa. Si, mai ales, depinde de mesaj. Iar un exemplu, primul care imi vine in minte, este "Brokeback Mountain" sau "O iubire secreta", asa cum a rulat la noi. Filmul a avut un buget de 14 milioane de dolari si incasari de peste 178 de milioane in toata lumea", spune criticul Antoaneta Banu, citat de NewsIn.

		"Philadelphia"

Tot in 2006, Romania a primit "botezul" filmelor din aceasta categorie, datorita regizorului Tudor Giurgiu, care a realizat "Legaturi bolnavicioase". Scenariul exploreaza un triunghi sentimental format din doua fete si un baiat, intr-o maniera mult mai credibila si mai interesanta decat in productia americana "Threesome" si cu un Tudor Chirila facand unul dintre cele mai izbutite rolurile ale carierei sale. Pelicula s-a bucurat de un real succes, iar una dintre explicatii ar fi, in opinia criticului Alex. Leo Serban, promovarea si faptul ca Giurgiu a reusit sa evidentieze povestea de dragoste, care pune in plan secund valentele homoerotice. "Filmul a avut succes, a fost lider la incasari. A fost apreciat mai ales de publicul tanar si a avut parte de un marketing foarte bun, inclusiv pe internet. Putem spune ca primeaza povestea de dragoste din film", spune criticul de film Alex. Leo Serban. Regizorul Tudor Giurgiu admite ca "secretul" succesului la public sta in poveste. "Pe spectatori ii intereseaza povestea, care, daca este buna, filmul are succes indiferent daca prezinta genul acesta de teme. Sunt doua target-uri vizate de aceste filme: spectatorii care apreciaza povestea indiferent ca are aceasta tema sau nu, si un public, mai restrans, care urmareste in special acest gen de filme, in diverse tari din lume existand chiar festivaluri de filme gay", a explicat Giurgiu. Toleranta in crestere pentru teme "delicate" Anul trecut, filmele despre exponenti ai minoritatilor sexuale si-au luat iarasi partea leului la Oscar. Cu Sean Penn foarte convingator in rolul primului gay ales intr-o functie publica, "Milk" a castigat doua premii ale Academiei Americane de Film si a subliniat toleranta in crestere pentru teme "delicate", care alimenteaza, firesc, apetitul producatorilor pentru astfel de filme.

		"O iubire secreta"

Ca si Tudor Giurgiu, criticul Alex. Leo Serban imparte publicul acestui gen de filme in doua categorii si explica acceptarea subiectelor homoerotice de catre o anumita parte a spectatorilor. "Este si o chestie la moda, sunt regizori americani sau occidentali care au descoperit ca aceste filme fac incasari si abordeaza subiectul. Trebuie insa disociat intre publicul occidental si publicul romanesc, care are alte caracteristici, habitudini si care, mai nou, nu prea se mai duce la cinema. Cel romanesc nu e atat de interesat de astfel de filme, se poate simti iritat, deranjat de ele. In lume, exista un public mai tolerant, in general, care poate fi impartit in doua categorii, cei care sunt interesati de subiect sau care macar nu sunt deranjati de el si iau filmul asa cum e, de buna credinta si categoria cinefililor, care pariaza pe componenta estetica a filmului, si nu pe tema homoerotica abordata. Extremele de public suna cam asa: pentru unii, filmul poate fi oricum, cat timp este de calitate, din punct de vedere estetic, altii sunt indispusi de asemenea subiecte, ar da cu filmul de pamant, stiind ce trateaza. Oricum, publicul american din marile metropole, de pe coasta de vest sau de est este mult mai tolerant, in timp ce americanii din midwest sunt mult mai reticenti la astfel de subiecte, mai puritani. Daca ne referim la productii cum ar fi "Philadelphia" sau "Brokeback Mountain", eu cred ca o anumita parte a publicului este inclinata sa accepte un film cu subiect homoerotic daca vorbeste si despre SIDA sau are un final trist. Adica, un subiect sensibil pus intr-un context dramatic se accepta mai usor", considera Alex. Leo Serban.

		"Boys Don't Cry"

In 2009, lista dramelor din aceasta categoria s-a completat cu filmul de televiziune "Prayers for Bobby", o veritabila oda inchinata tolerantei, al carei scenariu graviteaza in jurul sinuciderii unui tanar gay neinteles de familie. Sigourney Weaver este capul de afis al distributiei, insa merita remarcat si Ryan Kelley, care, la doar 23 de ani, are in palmares doua premii pentru interpretare. Cinematograful din ziua de azi este, dincolo de divertisment, si o Acapturaa a vietii noastre "Este normal ca cineastii sa fie interesati de astfel de subiecte. Cinematograful din ziua de azi este, dincolo de divertisment, si o "captura" a vietii noastre. Este documentul care ramane. Cei care sunt pudici se vor revolta, dar sexul este subiectul care vinde cel mai bine. Publicul din ziua de azi are nevoie de subiecte hard pentru a fi capacitat. Sincer, cine mai este interesat azi de un "Love Story"? Traim intr-o lume libera. Putem vorbi despre ce subiect dorim. Un lucru este important: cum vorbim despre acel lucru si ceea ce vrem sa comunicam", concluzioneaza criticul Antoaneta Banu.

Z.O.