Creat pentru a studia inceputurile Universului, telescopul Planck va fi lansat joi de la baza Kourou din Guyana Franceza. Printre echipele care au lucrat la realizarea misiunii se numara si Grupul de Cosmologie condus de Dr. Lucia Popa in cadrul Institutului de Stiinte Spatiale din Bucuresti. Marginalizati de aproape toate guvernele de pana acum, membrii Grupului s-au ''incapatanat'' sa faca cercetare la nivel inalt si sa aduca o contributie importanta la elaborarea programului stiintific al misiunii. In plus, impreuna cu o echipa internationala, Grupul a propus o misiune spatiala selectata de catre Agentia Spatiala Europeana (ESA) pentru perioada 2010-2017. Intr-un interviu pentru ZIUA ONLINE, Lucia Popa povesteste cum a ajuns sa faca parte din programul Planck si dezvaluie cum sunt fortati cercetatorii romani sa plece din tara pentru a-si putea continua activitatea.
Inca de la etapa de propunere a misiunii catre ESA, in anul 1997, Grupul de Cosmologie a facut parte din programul Planck, cu implicare in studierea impactului masuratorilor cosmologice asupra Fizicii Particulelor Elementare. Cercetarile sunt complementare celor care se vor efectua la cel mai mare accelerator de particule din lume, Large Hadron Collider, avand avantajul ca sunt bazate pe masuratori directe.
''Ceea ce e fascinant in acest domeniu este faptul ca te mentine la varf, trebuie sa fii tot timpul informat si sa folosesti cele mai avansate tehnici de analiza si cele mai noi date observationale. Complementaritatea dintre masuratorile Planck si cele ale altor misiuni spatiale este o alta contributie importanta a grupului nostru'', spune Lucia Popa.
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
| |
Grupul de Cosmologie - Lucia Popa, Petruta Stefanescu, Ana Caramete, Oana Broscaru, Laurentiu Caramete, Daniel Tonoiu | |
| |
| |
| |
| |
|
Cu un doctorat in particule elementare, ea a lucrat peste 15 ani in acest domeniu, in anul 1993 avand ocazia sa participe intr-o retea de lucru a Comunitatii Europene ce avea drept scop analiza masuratorilor experimentului Cosmic Background Explorer, proiect NASA care a detectat pentru prima data anizotropia radiatiei cosmice de fond, descoperire ce a dus la castigarea Premiului Nobel pentru Fizica.
''Am avut astfel ocazia sa ma apropii de acest domeniu fascinant care este Cosmologia'', povesteste cercetatoarea.
Proiecte de viitor - studierea energiei obscure
Principalul obiectiv al Dr. Lucia Popa este participarea la programul stiintific Cosmic Vision al ESA. In cadrul acestuia cercetatoarea a propus, impreuna cu o echipa internationala, misiunea spatiala Euclid, dedicata studierii energiei obscure (dark energy). ''Programul implica si consolidarea grupului de cercetare, lucru greu de facut pentru ca fizica nu mai este un domeniu atractiv pentru tineri si asta in general, nu numai in Romania. Sunt totusi bucuroasa ca am reusit sa atrag cativa tineri inteligenti si pasionati, cu stagii de lucru in strainatate, care au inteles ca pentru a fi competitiv in acest domeniu trebuie facut un efort deosebit'', spune Popa.
''Am in vedere consolidarea carierelor lor stiintifice inclusiv prin completarea stagiilor doctorale ale tinerilor doctoranzi Ana Caramete si Daniel Tonoiu si largirea grupului prin atragerea de noi tineri'', a subliniat cercetatoarea.
Cercetare pe timp de criza
Desi tara noastra reuseste inca sa isi aduca contributia la diverse proiecte de cercetare, institutele nu sunt vazute ca surse bune de capital electoral si au un viitor incert. ''In Romania cercetarea este marginalizata. Exista opinia ca oamenii destepti au plecat de mult in strainatate iar cei care au ramas in tara sunt incompetenti. Este poate si vina noastra ca nu incercam sa avem mai multa vizibilitate. Guvernul actual a reusit o performanta fara precedent: sa inchida practic institutele de cercetare. Aici nu e vorba de criza si nici de nestiinta. In toate tarile din Europa fondurile pentru cercetare au crescut tocmai pentru ca cercetarea poate sustine iesirea din impas'', sustine Lucia Popa.
''Cel putin in domeniul nostru, guvernul anterior a reusit sa aduca cercetarea la un nivel de salarizare si conditii asemanatoare celor din strainatate. A fost si motivul pentru care multi cercetatori, mai ales tineri, s-au intors acasa. Eu sunt una dintre persoanele care s-a intors, pentru ca am considerat ca am (aveam) aceleasi conditii ca si in strainatate. Actualul Guvern a modificat bugetul tuturor contractelor de cercetare semnate in anii trecuti la 26,26% din valoarea contractata initial. S-a pastrat in acelasi timp continutul acestor contracte ca si cum peste noapte s-ar fi devalorizat de mai mult de trei ori munca investita'', explica ea.
Concluzia? ''Sunt convinsa ca multi dintre colegi vor incerca sa plece din tara. Cu bugetul taiat la 26,26% avem doua luni si jumatate bani de salarii. Dar cercetarea nu se face numai cu salarii...''.
Planck si Herschel
Amanata de doua ori pentru efectuarea unor verificari suplimentare, lansarea satelitilor europeni Planck si Herschel va avea loc joi de la baza Kourou din Guyana Franceza. Telescopul spatial Herschel are drept misiune principala studierea stelelor si a galaxiilor si va cauta in spectrul infrarosu cele mai reci, mai vechi si mai indepartate obiecte cosmice din Univers.
Planck va cerceta radiatiile fosile" emise in urma exploziei care a dus la nasterea Universului (Big Bang - n.r.), eveniment produs in urma cu aproximativ 13,7 miliarde de ani. Masuratorile vor permite determinarea parametrilor cosmologici fundamentali cum ar fi curbura si rata de expansiune a Universului.