Dupa fuga lui Nicolae Ceausescu, Uniunea Sovietica a considerat ca Romania s-a reintors in sfera sa de influenta. Aceasta idee, formulata de fostul ministru de Externe Adrian Cioroianu, a fost una din cele mai interesante ipoteze lansate miercuri in cadrul dezbaterii "Revolutia din Decembrie 1989 - certitudini si controverse" organizata la Bucuresti. Din perspectiva URSS, plecarea lui Ceausescu de la putere insemna revenirea Romaniei in sfera sa de influenta, a afirmat istoricul Adrian Cioroianu. Desi exista cliseul conform caruia Nicolae Ceausescu era vazut drept un anti-sovietic de Moscova, declaratia lui Adrian Cioroianu lasa de inteles inclusiv faptul ca noua putere de la Bucuresti, coalizata in decembrie 1989 in jurul lui Ion Iliescu, era exact ceea ce isi dorea Uniunea Sovietica. De altfel, Ion Iliescu, cea mai importanta personalitate implicata in evenimentele din decembrie 1989, a fost si el prezent la dezbaterea organizata miercuri de Institutul Revolutiei Romane din Decembrie 1989, fiind chiar invitatul principal. Primul presedinte postdecembrist al Romaniei se lauda acum cu eforturile pe care le-a facut pentru integrarea Romaniei in NATO si in UE. Confruntat cu ipoteza potrivit careia URSS-ul "reformistului" Gorbaciov ar fi fost satisfacut in decembrie 1989 de indepartarea lui Nicolae Ceausescu pentru ca astfel Romania revenea in sfera de influenta a Moscovei, Ion Iliescu a negat miercuri ipoteza ca el insusi ar fi aplicat politici pro-rusesti in Romania post-Ceausescu. Iliescu pare sa fi uitat episodul din zilele fierbinti ale loviturii de stat pe care a orchestrat-o cand rusii au fost anuntati "cine suntem" ori ca am ramas pana in ultimul ceas semnatarii Tratatului de la Varsovia. Cat despre faptul ca ani buni de zile dupa ce devenise seful singurului stat in care caderea comunismului s-a facut cu jertfa de sange a pastrat telefonul cu fir rosu cu Moscova, tot de dragul integrarii in NATO a facut-o. Este deja de notorietate ca Nicolae Ceusescu, cu acordul Ocidentului, era "pus pe faras" de conducerea sovietica reformista de la Moscova in ultimii ani de dinainte de prabusirea comunismului si ca se dorea o pereistroika si in Romania. Iar "cel mai iubit conducator" nu voia in ruptul capului sa se dea dus. Atat Mihail Gorbaciov, in memoriile sale, cat si ministrul sau de Externe, Eduard Sevardnadze, fac referiri la episodul intalnirii dintre cei doi sefi de stat si la felul in care au decurs ostilitatile. Astfel, ultimul Ministru de Externe al Uniunii Sovietice, Eduard Sevardnadze, a dezvaluit acum cateva saptamani ca fostii presedinti Mihail Gorbaciov si Nicolae Ceausescu s-au certat atat de tare in timpul vizitei efectuate de liderul de la Kremlin in Romania, in 1987, incat era cat pe ce sa se ia la bataie, potrivit "Adevarul". "Imi aduc aminte ca Gorbaciov a fost intr-o vizita la Bucuresti (in iunie 1987, n.red.), unde s-a certat foarte tare cu Ceausescu. Au inceput discutiile tete-a-tete la 9 seara si s-au tot certat pana dimineata. Gorbaciov insista pentru reforma si democratizare, iar Ceausescu refuza. Mi s-a parut ca asa de dura a fost discutia spre dimineata, ca puteau sa se ia si la bataie", mai sustine Eduard Sevarnadze. Solicitat de ZIUA ONLINE sa comenteze ideea enuntata in cadrul dezbaterii de miercuri, privind revenirea Romaniei in sfera de influenta sovietica dupa plecarea de la putere a lui Nicolae Ceausescu, Ion Iliescu a evitat sa dea un raspuns direct. In schimb, a enumerat numeroasele etape si decizii politice prin care Romania s-a indepartat oficial, dupa 1989, de Tratatul de la Varsovia si s-a apropiat de structurile euro-atlantice. "Nu stiu de unde stie domnul Cioroianu ce voia Moscova, iar ce voiam noi stim noi mai bine. Iar cursul evenimentelor vorbesc mai bine despre ceea ce s-a intamplat", a replicat Ion Iliescu pentru ZIUA ONLINE. "Va spun eu doua lucruri. In iunie 1990 ne-am reunit la Moscova, dupa toate evenimentele din 1989, sefii statelor membre ale Tratatului de la Varsovia. Concluzia reuniunii de la Moscova din iunie 1990 a fost sa inceteze activitatea Tratatului de la Varsovia. Si s-a programat reuniunea de anul viitor, din iunie 1991 la Praga, unde am fost cosemnatar al desfiintarii Tratatului de la Varsovia. Iata o prima consecinta apropo de ceea ce spuneati. In aceeasi primavara, in 1990, la nivel de prim-ministri, la Sofia, a fost prim-ministrul, si s-a ajuns la concluzia sa nu mai continue CAER-ul. (...) Deci se desfiinta al doilea instrument de interconectare a tuturor tarilor din aceasta zona si in plan politic si in plan economic. Care-i concluzia?", a continuat Ion Iliescu. "Si a urmat altceva: a urmat destramarea URSS. Asa ca hai sa lasam complexele acestea care n-au nici o legatura cu istoria si cu adevarul istoric. Iar imediat dupa aceea am luat legatura si cu NATO si cu Uniunea Europeana. A fost intai o vizita la Bruxelles a lui Petre Roman. A fost invitat apoi Worner in Bucuresti. Am deschis Casa NATO, unde? - in casa lui Ceausescu, dupa care eu am facut o vizita oficiala la sediul NATO", a adaugat Ion Iliescu. Fostul presedinte al Romaniei si-a continuat argumentatia insirand multe alte etape de apropiere a Romaniei fata de NATO si de Uniunea Europeana realizate in primii ani dupa indepartarea lui Nicolae Ceausescu de la putere. "Deci acesta a fost cursul fundamental de orientare strategica afirmata la Revolutia Romana si apoi confirmata de toate actiunile noastre politice", si-a incheiat Ion Iliescu argumentatia. Iliescu: Muncitorimea de pe platformele industriale are meritul alungarii lui Ceausescu De asemenea, Ion Iliescu a mai declarat, in discursul pe care l-a sustinut la inceputul dezbaterii, ca s-a aflat personal in directia focurilor de arma trase in timpul Revolutiei din 1989. "Am lucrat sub tirul focurilor de arma", a sustinut Iliescu, referindu-se la grupul in care se afla in cadrul cladirii Comitetului Central si in cadrul caruia lucra la redactarea documentelor Revolutiei. Despre evenimentele din 1989, Ion Iliescu a sustinut: "Aceasta a fost particularitatea Revolutiei romane: ea a fost declansata de o explozie populara, si este meritul poporului roman, al maselor orasenesti, al spiritului de sacrificiu si abnegatie al tineretului, atat la Timisoara cat si la Bucuresti, dar mai ales al muncitorimii de pe platformele industriale - factorul determinant al proclamarii orasului liber Timisoara la 20 decembrie si al alungarii lui Ceausescu, la 22 decembrie in Bucuresti".

George COMAN