Daca se va ajunge la divizarea intre partea sarba si cea albaneza, Kosovo nu va putea atunci exista in mod independent, urmand ca partea sa albaneza sa aleaga intre alipirea fie la Albania, fie la Macedonia, a avertizat joi la Tirana fostul ministrul de externe al Albaniei, Besnik Mustafaj, relateaza postul de radio belgradean B92, preluat de Agerpres. "O asemenea intorsatura a evenimentelor este realista si absolut fireasca", a apreciat diplomatul albanez, care a avertizat asupra consecintelor dezastruoase asupra intregii regiuni in cazul unei astfel de evolutii. In opinia fostului sef al diplomatiei de la Tirana, "divizarea noului stat independent din Balcani va avea efecte serioase asupra intregii regiuni balcanice, dar mai ales pentru albanezii din Kosovo care se vor vedea siliti sa opteze pentru locul viitoarei lor resedinte". "Ideea divizarii Kosovo ar putea avea efect de domino asupra altor state balcanice", mai avertizeaza fostul ministru de externe albanez. Experti independenti considera ca declaratiile lui Mustafaj "confirma inca o data interesul Albaniei pentru un Kosovo independent, care s-ar putea alipi la ea in timp". Avertismentul fostului ministru de externe albanez survine in contextul in care presedintele Serbiei, Boris Tadic, evocase recent posibilitatea divizarii Kosovo. Liderul de la Belgrad a afirmat ca "este gata sa ia in calcul si aceasta varianta, in cazul epuizarii tuturor celorlalte". Pana atunci ideea divizarii Kosovo intre partile cu populatie majoritara sarba si, respectiv, albaneza fusese evocata doar la nivel de experti. Referitor la posibilitatea alipirii partii albaneze din Kosovo la Albania, expertii atrag atentia ca una din conditiile recunoasterii Kosovo de catre UE si SUA a fost ca aceasta fosta provincie din sudul Serbiei sa nu se alipeasca la Albania dupa autoproclamarea independentei. In ultimele zile, independenta Kosovo a fost recunoscuta de fostele republici iugoslave Muntenegru si Macedonia, precum si de Portugalia. Decizia acestor tari de a recunoaste Kosovo a starnit entuziasm la Washington, unde purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat al SUA, Sean McCormack a mentionat intr-un comunicat ca "aceasta recunoastere va contribui la adancirea cooperarii regionale in sud-estul Europei si de asemenea la integrarea regiunii in structurile euroatlantice". Cu toate acestea, la nivelul comunitatii internationale pe ansamblu nu exista o unitate de opinie in privinta Kosovo. In cadrul votului de saptamana aceasta la ONU, numai sase state au votat impotriva apelului Serbiei catre Curtea Internationala de Justitie a ONU in problema recunoasterii autoproclamatei independente a provinciei sale secesioniste. Astfel, doar SUA, Albania, Micronezia, Nauru, Palau si Insulele Marshall nu au sprijinit in acest demers Belgradul, in timp ce 77 de delegatii au sustinut proiectul de rezolutie propus de Serbia, iar reprezentantii ai 74 de stat s-au abtinut. In cadrul discutiilor dinaintea supunerii la vot a proiectului respectiv de rezolutie, o divizare s-a remarcat si intre statele membre ale Uniunii Europene. Astfel, delegatiile Frantei si Marii Britanii s-au abtinut de la vot, in timp ce Romania, Spania si Cipru au sustinut documentul

Z.O.