Daca in urma cu zece zile, Georgi Filipciuk, ministrul ucrainean al Mediului Inconjurator, acuza in termeni foarte duri Romania ca polueaza Delta Dunarii si Marea Neagra prin "combinatele chimice puternice si o centrala nucleara", precum si ca "arunca deseuri in Tisa", "ecologistul principal" de la Kiev si-a mai inmuiat tonul. "Ucraina percepe cu intelegere si in mod constructiv critica Romaniei formulata in legatura cu realizarea canalului Dunare Marea Neagra pe bratul Bastroe, dar are pretentii reciproce fata de partea romana, legate de poluarea transfrontaliera", a declarat intr-un interviu acordat in exclusivitate agentiei UNIAN si preluat de Hotnews, ministrul ucrainean. "Este o chestiune de politica serioasa. Iar noi, ca department care raspunde de protectia naturii, vom face tot pentru a nu se produce nici o deversare in directia Ucrainei, cu incalcarea normelor ecologice. In acelasi timp am putea avea pretentii reciproce fata de Romania. Dar noi nu le putem pe tapet", a spus Filipciuk. Oficialul de la Kiev a precizat ca Ucraina "are numeroase probleme generate de construirea de catre partea romana a canalelor suplimentare pe bratul Sf Gheorghe (constructia canalelor presupune modificarea cursului Dunarii si o redirectionare a apelor in favoarea zonei romane a Deltei, dar si de influenta transfrontaliera exercitata de deversarea de substante nocive de catre 26 de intreprinderi romanesti. In plus, riscuri transfrontaliere suplimentare vin dinspre centrala atomica de la Cernavoda sau de constructia unui deposit pentru deseuri radioactive etc. Dialog inexistent "Problema politicii transfrontaliere in domeniul ecologic este foarte complicata pentru ca nu are loc un dialog activ intre Ucraina si Romania in jurul canalului Dunare-Marea Neagra, dar nici intre Ucraina, Romania si Moldova in legatura cu constructia portului Giurgiulesti. De aceea, Romania, dupa care si Moldova, folosesc tribuna doar pentru a acuza Ucraina. Cred ca toate aceste invinuiri univectoriale nu au nici un fundament real in momentul de fata", considera Filipciuk. El a subliniat ca Ucraina priveste realizarea canalului Dunare Marea Neagra, precum si extinderea si modernizarea magistralei de transport in delta fluviului Dunare, drept proiect geopolitic. "Astazi ar trebui sa existe o politica normala in domeniul ecologiei. Fara indoiala, pe teritoriul Ucrainei exista obiective industriale si magistrale - fluviale si terestre. A spune ca toate acestea nu polueaza atmofera ar fi un neadevar. Subliniez inca o data ca toate aceste chestiuni nu trebuie reprosate doar Ucrainei, pentru ca Ucraina intrevede in aceste critici nu doar tematica ecologica, dar, inainte de toate, un substrat economic si politic", a explicat ministrul. Ministrul de la Kiev a mentionat ca Ucraina este dispusa la un dialog constructiv in cadrul "unor grupe serioase de expertiza" pentru reglementarea pretentiilor reciproce in conformitate cu standardele ecologice, in contextual poluarii transfrontaliere. In acelasi timp, a adaugat Filipciuk, Ucraina este gata sa accepte "orice critici cu destula toleranta, in mod echilibrat si constructive. Vrem sa obtinem o expertiza internationala in conformitate cu normele internationale, pentru a ajunge la o evaluare obiectiva, pentru ca nimeni nu doreste un dezastru ecologic". Filipciuk: "Romania si Moldova sunt vinovate pentru poluare" Ministrul ucrainean al mediului, Gheorghi Filipciuk, a deplans in data de 1 aprile a.c., la Kiev, lipsa unor relatii normale intre Ucraina si statele vecine in domeniul relatiilor transfrontaliere cu privire la mediu, transmitea Forum.ua. In cadrul Conferintei cu tema "Ecologia Ucrainei in epicentrul problemei", ministrul ucrainean a aratat din capul locului cu degetul la Republica Moldova, careia ii reproseaza ca nu dispune de o sistem adecvat de stocare a deseurilor. El a evocat ca argument scurgerile recente de deseuri in raul Nistru care au ajuns in Marea Neagra si in special pe tarmul orasului Odesa, din sudul Ucrainei. De mentionat ca scurgerile care au afectat sistemul de alimentare cu apa a Odesei s-au produs la Tiraspol, in Transnistria, regiune separatista asupra careia Chisinaul nu are niciun control. "Nu mai putin tensionate sunt relatiile cu Romania, care ataca intens Ucraina, pentru ca noi incercam sa cream propria noastra artera de transport maritim", a subliniat ministrul ucrainean, referindu-se la disputa dintre Bucuresti si Kiev privind constructia canalului de mare adancime Dunarea-Marea Neagra, pe bratul Bastroe. "Romania are si ea 24 de obiective periculoase pentru Delta Dunarii si Marea Neagra, intre care combinate chimice puternice si o centrala nucleara. In pofida faptului ca expertii canadieni incearca sa-i ajute pe romani sa construiasca depozite pentru deseurile nucleare, este necesar ca Ucraina sa tina sub control situatia creata acolo, in special in ceea ce priveste monitorizarea scurgerilor de metale grele in sursele de apa de la granita cu Ucraina", a argumentat ministrul mediului de la Kiev preocuparea tarii sale pentru situatia ecologica transfrontaliera. El a mai acuzat Romania ca arunca deseuri in Tisa, o alta bataie de cap pentru autoritatile de la Kiev. Ministrul mediului ucrainean a subliniat, in aceeasi conferinta, ca institutia pe care o gestioneaza are in lucru un plan de contactare a unor institutii internationale pentru rezolvarea problemelor evocate in vederea apararii intereselor Ucrainei. Ucraina incalca cu grosolanie avertismentele forurilor internationale de specialitate Ucraina construieste un canal de mare adancime pe bratul Bastroe, ignorand avertismentele formulate de nenumarate foruri internationale ca prin aceste lucrari provoaca prejudicii ecosistemului din Delta Dunarii, incalcand prevederile Conventiei Ramsar si standardele internationale de mediu. Ucraina intentioneaza sa construiasca un canal cu o lungime de 162 de kilometri, de la bratul Bastroe, langa bratul Chilia, pana la portul Reni. Lucrarile au inceput in mai 2004, iar in august acelasi an a fost inaugurat primul tronson. Sedimentele rezultate din lucrarile de dragare - peste 2,4 milioane de tone de mal - au fost depuse in Marea Neagra. Pana la final vor mai fi deversate in mare alte 2,2 milioane de tone. Din cauza canalului, partea ucraineana a Deltei se va micsora, conform expertilor, cu 5.600 de hectare. Pe parcursul lucrarilor, ucrainenii au incalcat de mai multe ori frontiera cu Romania, amplasand balize de semnalizare chiar in sectorul romanesc. Ruta Bastroe a fost apreciata de experti internationali ca cea mai proasta alternativa dintre cele prezentate pentru construirea canalului. Conventia Ramsar a fost unul dintre primele foruri internationale care au solicitat autoritatilor ucrainene, inca din octombrie 2003, sa elaboreze un studiu de impact si sa analizeze alte rute pentru construirea acestuia. In pofida protestelor unor foruri internationale, ale organizatiilor ecologice si autoritatilor romane, Ministerul Transporturilor al Ucrainei intentioneaza sa inaugureze anul acesta canalul Bastroe, potrivit unei declaratii facute in februarie de ministrul transporturilor de la Kiev, Iosif Vinski. Canalul Bastroe a fost inaugurat de mai multe ori de autoritatile de la Kiev, prima oara la 24 august 2004, iar ultima data, la 27 aprilie 2007.

M.N.