Presedintele Rusiei, Vladimir Putin, va participa, cel mai probabil, la summitul NATO din aprilie de la Bucuresti, indiferent daca pe agenda reuniunii vor fi incluse chestiuni sensibile pentru Kremlin, precum eventuala includere a Georgiei si Ucrainei, doua foste republici sovietice, in Planul de actiuni privind aderarea la Alianta Nord-Atlantica, relateaza in editia sa de luni publicatia moscovita Gazeta. Anuntul a fost facut de prim-vicepremierul rus Serghei Ivanov duminica, intr-o declaratie de presa, pe marginea celei de-a 44-a editii a Conferintei anuale pe probleme de securitate desfasurate la Munchen, in perioada 8-10 februarie. Ivanov, fost ministru al apararii (2001-2007), a tinut sa calmeze Occidentul, negand posibilitatea recunoasterii independentei Abhaziei si Osetiei de Sud (regiuni separatiste din cadrul Georgiei, situate la frontiera cu Federatia Rusa) de catre Rusia imediat dupa proclamarea unilaterala a independentei Kosovo, dar a avertizat in legatura cu posibilul "efect de domino" ce va fi declansat de recunoasterea de catre statele occidentale a independentei Kosovo. "Fata blanda" a diplomatiei ruse Referindu-se la aderarea Georgiei si Ucrainei la NATO, Ivanov si-a exprimat intrucatva surprinderea ca Rusia ar putea obstructiona aderarea celor doua tari in blocul nord-atlantic. "Ambele sunt state independente si au tot dreptul sa ia astfel de decizii", a afirmat Ivanov, unul din reprezentantii "durilor" in politica externa de la Kremlin. El a anuntat ca fiind destul de probabila participarea presedintelui rus Vladimir Putin la summitul NATO din aprilie de la Bucuresti, ocazie perceputa de autoritatile romane ca o potentiala sansa pentru relansarea relatiilor dintre Romania si Rusia, aflate in prezent intr-un con de uitare. In cadrul panelului "Incotro merge Rusia? O noua incercare pentru securitatea intregii Europe", Serghei Ivanov, un apropiat al presedintelui Putin, a abordat teme de politica interna si externa a Moscovei, pe un ton mai moderat decat a facut-o anul trecut actualul lider de la Kremlin. El si-a permis o singura data - potrivit Gazeta - sa admonesteze SUA: "Terorismul este dusmanul nr.1 al lumii civilizate, insa sub pretextul actiunilor antiteroriste unii isi promoveaza interesele geopolitice si economice", a spus Ivanov. De la escaladare la destindere pe directia Putin-Ivanov Rusia nu doreste sa devina puterea militara dominanta a lumii si nici sa intre intr-o "confruntare deschisa" cu Statele Unite, a afirmat duminica, la Munchen, vicepremierul rus Serghei Ivanov, transmit Reuters si France Presse. Declaratia oficialului rus, facuta in cadrul Conferintei anuale privind politicile de securitate de la Munchen, intervine la doua zile dupa ce liderul rus Vladimir Putin anuntase ca Rusia, nevoita sa raspunda unor sfidari lansate de Washington, ar putea dezvolta noi arme. "In lume a fost lansata o noua spirala a cursei inarmarilor", a declarat presedintele rus intr-un discurs rostit la Kremlin in fata principalilor responsabili politici rusi, transmis in direct de televiziunea publica. "Nu am primit niciun raspuns constructiv la preocuparile noastre intemeiate", a subliniat Putin, facand referire la planul american de instalare a unui scut antiracheta in Polonia si Republica Ceha si a noi baze militare in Romania si Bulgaria. "Suntem obligati sa luam masuri de raspuns. Rusia a avut si va avea intotdeauna un raspuns la aceste noi provocari", a spus liderul de la Kremlin. "Noi nu intentionam sa agravam aceste provocari prin crearea de blocuri militare sau sa intram intr-o confruntare deschisa cu adversarii nostri", a declarat pe de cealalta parte Serghei Ivanov, unul dintre principalii colaboratori ai presedintelui Putin. In ce priveste dosarul Kosovo, Ivanov a avertizat ca Europa risca sa deschida o "cutie a Pandorei" daca va recunoaste o declarare unilaterala a independentei provinciei sarbe. "Vrem sa ramanem in cadrul normelor internationale si nu dorim sa se creeze un precedent. Daca se ajunge la o recunoastere unilaterala a provinciei Kosovo, s-ar crea un precedent, ceea ce ar depasi in mod absolut limitele dreptului international si ar fi aproape deschiderea unei cutii a Pandorei", a adaugat vicepremierul rus. Totodata, Ivanov a tinut sa dea noi garantii ca disputa pe teme energetice dintre Moscova si Kiev nu va afecta livrarile de gaz rusesc catre Europa Occidentala. "Partenerii europeni pot fi siguri ca Rusia si-a indeplinit si isi va indeplini in continuare obligatiile sale", a incheiat oficialul rus. Scutul antiracheta, "opusul" unei curse a inarmarilor

		Purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat al SUA, Tom Casey

Washingtonul a dat asigurari vineri ca proiectul sau privind amplasarea scutului antiracheta in Europa de Centrala este "opusul" cursei inarmarilor din timpul Razboiului Rece, in replica la declaratia facuta vineri de presedintele rus Vladimir Putin, care a sustinut ca Rusia va raspunde cursei inarmarilor relansata de SUA, informeaza AFP. "Scutul antiracheta este un sistem de aparare limitat si de dimensiuni reduse, care prin natura sa nu reprezinta nicio amenintare pentru interesele strategice ale Rusiei sau ale fortelor strategice rusesti", a sustinut purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat al SUA, Tom Casey, precizand ca proiectul american poate fi considerat chiar "opusul" unei curse a inarmarilor. Amintind ca Statele Unite si Rusia au fost de acord sa-si reduca arsenalele de la incheierea Razboiului Rece si au cooperat in lupta impotriva proliferarii nucleare, in special in Coreea de Nord, oficialul american a precizat ca "nu intelege foarte bine ce vrea sa spuna" domnul Putin.

M.N.