Ministrul azer al Apararii, Safar Abiev, a facut marti, 27 noiembrie, o serie de declaratii categorice. Aflat in Kazahstan, la Astana, la reuniunea ministrilor apararii ai tarilor din Comunitatea Statelor Independente (CSI), Abiev a declarat ca probabilitatea unui razboi cu Armenia este de aproape 100 de procente, iar NATO poate sa-si ia gandul de la posibilitatea ca Azerbaidjanul sa devina membru al Aliantei, transmite presa rusa. In cadrul conferintei de presa de la Astana, dedicata rezultatelor reuniunii ministrilor apararii din tarile membre ale CSI, Safar Abiev nu s-a temut sa spuna lucrurilor pe nume: "Atata vreme cat teritoriile Azerbaidjanului vor ramane ocupate de forte militare ale Armeniei, probabilitatea unui razboi este de aproape o suta de procente". In cadrul aceleiasi conferinte, Abiev a mai facut o declaratie interesanta: "In calitate de ministru al apararii al Republicii Azerbaidjan, declar ca nu exista o decizie privind aderarea tarii la NATO, insa noi vom continua sa cooperam in mod strans cu aceasta organizatie". In principiu, ministrul azer nu a spus nimic nou in legatura cu un posibil razboi cu Armenia: presedintele Azerbaidjanului, Iliham Aliev, care conduce tara deja de 5 ani , declarase in repetate randuri ceva asemanator. Liderul Azerbaidjanului atentiona ca negocierile cu Armenia, care a ocupat 20 la suta din teritoriul tarii si care a lasat fara un acoperis deasupra capului milioane de azeri, nu pot dura la infinit iar daca negocierile vor fi lipsite de succes pe viitor atunci Azerbaidjanul isi va elibera prin alte mijloace teritoriile ocupate, scrie publicatia rusa Novaia Izvestia. Razboiul, problema veche Problemele Azerbaidjanului cu Armenia au radacini adanci inca din timpul conflictului de la Nagorno-Karabah. Conflictul armeano-azer a fost primul razboi etnic din spatiul ex-sovietic. Incepand cu finele anului 1987, reprezentantii Republicii Sovietice Socialiste Armene au declarat revendicari teritoriale asupra unor teritorii din Azerbaidjan. Era vorba mai precis de o enclava - Provincia Autonoma Karabahul de Munte (PAKM). La 19 februarie 1988 minoritatea armeana a inceput manifestarile in favoarea alipirii la Armenia, iar, in 1989, Sovietul Suprem al Armeniei a adoptat o lege de anexare a acesteia. Imediat dupa pregatirea politica, a urmat faza violenta a acestui proces: deportarea minoritatii azere si confruntarea nationala (februarie 1988). In decursul conflictului, Moscova - administratia lui M. Gorbaciov si apoi Federatia Rusa au incurajat miscarea nationala din Armenia, ceea ce a grabit esecul primului presedinte azer Ayaz Mutallibov (1991-1992). Expertul militar Rauf Rajabov, participant al razboaielor din Afganistan si Nagorno-Karabah, a catalogat drept "deplasate" declaratiile ministrului azer Safar Abiev. Rajabov considera ca "cel cu adevarat puternic nu este nevoit sa vorbeasca astfel: puterea sa este oricum evidenta". Cu privire la declaratia lui Abiev care vizeaza NATO, Rajabov, a afirmat : "In mod formal, Abiev are dreptate: Azerbaidjanul nu a luat decizia de a adera la NATO. Insa, in primul rand, atat defunctul presedinte Gheidar Aliev, cat si actualul lider al Azerbaidjanului au vorbit nu o singura data despre intentia tarii lor de a se integra in spatiul euroatlantic. In al doilea rand, Azerbaidjanul coopereaza cu NATO in cadrul "Parteneriatului pentru Pace", care poate fi considerat o veriga intermediara pe drumul aderarii depline la Alianta. In al treilea rand, nu o singura data, reprezentanti ai conducerii militare supreme a Turciei si altor tari NATO au subliniat ca fortele militare azere se reorganizeaza cu succes conform standardelor NATO, fiind in acest sens unele dintre cele mai bune din spatiul post-sovietic. Si, in sfarsit, in al patrulea rand, insusi Abiev a vorbit in repetate randuri despre aspiratia armatei azere de a se integra in NATO". Expertul a precizat ca, potrivit regulamentului NATO, fortele militare ale tarilor care fac parte din aceasta alianta trebuie sa fie conduse de persoane civile. In opinia lui Rajabov, astfel s-ar putea explica faptul ca generalul Abiev a tinut sa sublinieze ca "o decizie privind aderarea Azerbaidjanului la NATO nu exista".

Robert MIRCEA