Pentru a putea trimite un articol trebuie sa va autentificati.

Foaia de temperaturaMoravuri de tranzitieMi-am luat gandul de la a-i marturisi motivele pentru care ii telefonasem. Dupa un inceput incurajator, "vai, nu se poate!, Dumnezeu te-a trimis!", brusc, a inceput sa hohoteasca. "Iarta-ma!... Daca vrei, revino mai tarziu, acum sunt intr-un hal fara hal... Nu mai pot. N-am furat, n-am omorat pe nimeni si te rog sa ma crezi ca nu mai pot." Rares, unicul ei fiu, fusese parasit de prietena cu care urma sa se insoare peste putin timp. Arvunisera textul invitatiilor si-l trimisesera spre tiparire "foarte haios, foooarte haios, cam o mie de euro", alcatuisera lista cu invitati, angajasera locatia, undeva langa Bran... stiu, zic, o fosta vila a lu' Ceausescu... "Nu e momentul sa ma iei peste picior. Stii ca nu sunt grandomana. Da, in fosta vila a lui Ceausescu... S-a ales prafu' de tot!" Am schimbat vorba: copii nestatornci! "Nu, nu... E vorba de altceva. Stiu si cine si-a bagat coada... De ce-ai dat atata rautate pe lumea asta, Doamne?! Ne ducem in jos, dragul meu, si nu ne mai oprim! Nu stiu ce-o vrea Dumnezeu cu noi!" si Rares, am intrebat-o, ce zice? "Saracutu', ce sa mai zica si el? L-am trimis la schi, in Alpi. Ce schi o mai fi si asta, cu inima zdrobita, numai el stie!" Chiar nu pricep, i-am spus, esti sigura ca fata nu s-a-ndragostit de un altul? "Nu, nu... Ar fi fost bine, dar nu... Ca nu-i proasta. Tocmai vanduseram apartamentul nostru din Ana Ipatescu ca sa le luam lor o vila langa noi, lu' Rares i-a cumparat ta-su un de-asta patru ori patru nou. Nu, nu, nu-i proasta. Stiu eu ce stiu."
Am revenit peste cateva zile; am gasit-o resemnata. Rares nu revenise de la schi. "Cred ca nici nu mai vine. La ce-ar mai veni? Ca sa ce? Tu nu vezi ce-a ajuns lumea asta! Nu se mai poate trai in Romania. O sa ramanem in tara asta doar prostii, tu, eu..." Prea pui totul la inima, i-am zis, nu-i dracul asa negru... "Nu-i negru, fiindca-i rosu, plesni-i-ar fierea! Ne-au napadit securistii... Tocmai am aflat: e nepoata lu' fratele vitreg a lu' ma-sa, care stii ce-a fost? mare securist la Centrocop, Centro-ma-sa, Ucecom, ceva de genu-asta... si asta-vara, in Creta, ta-su lu' Rares, ca sa cumparam pentru copii o barca a lor, ca pentru indragostiti, cu ala de fata. Unchiu', ca sa se dea mare, a cumparat el barca... si s-a pacalit. Fiindca a ramas cu ea. Ninel a plusat si a cumparat un yehtulet de la un badigard de-asta de pe plaja si copiii - copii, le-a convenit mai mult yahtu'. Eu i-am spus: fii atent, omule, asta ti-o coace, nu te iarta, pe-atunci nu stiam cine e exact, doar ceva vag... Am avut, cum sa zic, asa ceva ca un presentiment !... Tu de ce m-ai sunat?" Trebuia sa-i spun: unchiul, fratele vitreg, n-am stiut c-a fost securist...
Ea, grav, revenita pe pamant: "si ai nevoie urgenta de pasaport. Stai linistit, afacerile sunt afaceri." Nicolae Cristache, cristas@clicknet.ro
|