Nume:
Parola:
Utilizator nou »      Parola uitata »
Memoreaza datele de autentificare?

In Tara bisericilor de piatra domneste degradarea

In Hateg exista unele dintre cele mai vechi biserici de piatra din tara, aflate, din pacate, in stare avansata de dregradare. 16 dintre acestea - Criscior, Densus, Gurasada, Halmagiu, Lesnic, Nucsoara, Ostrovul Mare, Pesteana, Prislop, Ribita, Roscani, Sanpetru, Santamarie Orlea, Sf. Nicolae Hunedoara, Strei, Strei-Sangeorgiu - au ajuns in cel de al treilea album de patrimoniu pe care igloomedia il lanseaza azi (ora 17.00), la Muzeul Taranului Roman.

Albumul bilingv "Hateg - Tara bisericilor de piatra" este o monografie in imagini a unor biserici, ridicate intre secolele XIII-XVI, timp in care s-au format primele oranduiri voievodale din tara. Cele 16 monumente ale patrimoniului national sunt redate in actuala lor stare. Situat mai degraba in zona albumului de fotografie care incearca sa dezvaluie frumusetea unor monumente si locuri aflate in dizgratie culturala, textele care insotesc imaginile, prezentate in ordine alfabetica, mizeaza pe expresivitatea narativa a unui limbaj voit arhaic, mai degraba decat pe descrierea sau tratarea stiintifica a monumentelor. Bisericile sunt prezentate si prin prisma unor fotografii de interior, care sa sugereze stadiul actual de conservare a decorului parietal. "Acest album a luat nastere in primul rand din dorinta de a conserva o marturie importanta a memoriei colective, tragand un semnal de alarma asupra necesitatii restaurarii unor monumente religioase de valoare patrimoniala incontestabila", precizeaza editorul. Cu accent pe imagine si pe localizarea pe harta a acestora, lucrarea poate fi utila si turistilor.

Lansarea este dublata de o expozitie pe panouri de mari dimensiuni cu imaginile bisericilor care apar in album. Aceasta va ramane deschisa timp de doua saptamani, la Clubul Taranului.

La lansare vor fi prezenti Bruno Andresoiu, coordonatorul proiectului si director igloomedia, Serban Bonciocat, autorul imaginilor, istoricul de arta Madalina Mirea si etnologul Costion Nicolescu, cel care semneaza textele. (L.D.)