Nume:
Parola:
Utilizator nou »      Parola uitata »
Memoreaza datele de autentificare?

CNSAS va relua cercetarile cu privire la colaborarea presedintelui Traian Basescu cu fosta Securitate. Acest anunt a fost facut ieri de Mircea Dinescu, membru al Colegiului Consiliului pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS), dupa ce reprezentantii acestei institutii l-au audiat pe fostul presedinte al Romaniei, Emil Constantinescu. In discutiile care au durat aproape doua ore, fostul sef de stat a prezentat toate dovezile pe care le-a avut privind colaborarea lui Traian Basescu cu Securitatea, a indicat documentele pe care CNSAS ar trebui sa le aiba in vedere in momentul studierii cazului, locul unde se afla acestea si o lista cu numele unor persoane care ar trebui sa fie audiate. Constantinescu a detaliat ulterior, intr-o conferinta de presa, toate documentele pe care le-a pus pe masa CNSAS si a cerut reluarea investigatiilor in acest caz. Fostul sef al statului a spus din capul locului ca nu-l acuza pe Basescu de politie politica in actuala acceptiune a Legii de functionare a CNSAS.

Basescu ar trebui rechemat la audieri

"Vom cantari niste lucruri pe care, trebuie sa recunosc, acum un an nu le intelegeam prea bine. Emil Constantinescu ne-a lasat o cerere si vom fi nevoiti sa reluam cercetarile privind colaborarea lui Traian Basescu cu Securitatea", a precizat Dinescu, la finalul audierii fostului sef de stat. El a mai spus ca, in mod normal, Basescu ar trebui rechemat la audieri. "Insa, acum el este presedinte si nu stiu in ce masura, vreun fost ofiter de Securitate va mai avea curajul sa vorbeasca de trecutul lui Traian Basescu", a mai spus reprezentantul Colegiului CNSAS. El a mai spus ca fostul presedinte a creionat, in fata membrilor CNSAS, si un traseu al carierei actualului sef de stat, in legatura cu care Dinescu si-a exprimat speranta sa nu se dovedeasca real.

Unde trebuie sa caute CNSAS

La randul sau, Constantinescu a insistat asupra faptului ca documentele prezentate Colegiului CNSAS nu au fost dobandite in perioada in care era presedinte al Romaniei, ci dupa finalizarea mandatului de la Cotroceni. "Am prezentat o cerere adresata CNSAS pentru a relua investigatiile legate de colaborarea lui Basescu cu fosta Securitate. Le-am lasat copiile unor documente, precum si o lista de documente care ar fi trebuit sa fie la CNSAS si care trebuie sa fie investigate. Am indicat exact locul unde se afla acestea, mergand pana la numarul de inventar", a subliniat Constantinescu. El sustine ca a mai cerut CNSAS audierea unor persoane care ar putea da informatii privind colaborarea lui Basescu cu fosta Securitate.

"Nu-l acuz de politie politica"

Ulterior, intr-o conferinta de presa, Constantinescu a spus ca nu-l acuza pe Basescu de politie politica in actuala acceptiune a Legii 187/1999, dar ca aceasta ar trebui modificata sau ar trebui interpretata in sens mai larg. "De la-nceput nu-l acuz (pe presedintele Traian Basescu - n.r.) ca a facut politie politica in acceptiunea data de actuala lege". El a insistat ca articolul 5 al Legii 187/1999, care defineste conceptul de politie politica ("toate acele structuri de securitate create pentru instaurarea si mentinerea puterii totalitare comuniste, precum si pentru suprimarea sau ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului") ar trebui sa includa toti ofiterii activi sau acoperiti si toti colaboratorii - informatori, gazde, rezidenti sau colaboratori, membri de partid pentru actiuni limitate - care primeau sarcini clare in vederea mentinerii regimului dictatorial Ceausescu.

12 documente

Constantinescu a prezentat copii dupa trei documente care ar dovedi colaborarea lui Basescu cu Securitatea. El a cerut CNSAS sa solicite detinatorilor de arhive ale fostei Securitati un numar de 12 documente si a indicat membrilor CNSAS sa audieze si un numar de persoane care, in opina sa, pot oferi informatii relevante despre activitatea lui Traian Basescu. El l-a nominalizat pe colonelul Mihai Avramides, fost ofiter la Securitatea Portului Constanta in perioada 1976-1979, despre care a spus ca a recunoscut public, la 29 noiembrie 2005, ca la sfarsitul anilor '70 s-a intalnit de multe ori, in interes de serviciu, cu Traian Basescu. O a doua persoana indicata de Constantinescu este generalul Dumitru Nicusor, fost sef al Biroului de Securitate Port Constanta pana in 1989 si sef al SRI Constanta din 1990 pana in 1997, seful UM 01150 Bucuresti din cadrul MApN, unitatea care a eliberat documentul potrivit caruia Traian Basescu a fost colaborator al Directiei a IV-a a Securitatii. El i-a mai mentionat pe Petre Roman, fost presedinte al PD, care a relatat o declaratie a lui Basescu in care acesta a recunoscut ca a trebuit sa semneze un angajament la Securitate pentru a putea face cariera, dar si pe Adrian Severin, Bogdan Niculescu Duvaz si Victor Babiuc, fosti membri ai conducerii PD, care au fost martori la aceeasi declaratie, potrivit lui Petre Roman.

Clubul Trocadero

Constantinescu a vorbit si despre consilierul prezidential Theodor Stolojan si liderul PSD Adrian Nastase, pe care i-a acuzat in trecut ca ar fi avut legaturi cu fosta Securitate. "Dovada este chiar CV-ul lui Stolojan, care afirma ca a fost sef al AVS (Aportul Valutar Special). Nimeni nu i-a cerut explicatii", a spus Constantinescu. In ceea ce-l priveste pe Adrian Nastase, fostul sef al statului a sugerat urmarirea persoanelor tinere foarte educate si cu un comportament mai occidental care de fapt faceau parte din asa-zisul Club Trocadero, fiind cei care actionau in Romania intre ofiterii de Securitate si persoanele vizate de ei.

(Roxana ANDRONIC)

Copiile dupa documentele doveditoare ale colaborarii actualului presedinte al Romaniei, Traian Basescu, cu fosta Securitate puse la dispozitia CNSAS:

1. Pagina colaboratorilor al caror nume incepe cu litera B din Registrul cu persoanele din randul membrilor PCR din judetul Constanta pentru care s-a dat aprobarea sa sprijine munca de Securitate si coperta acestuia

Autenticitatea acestui document a fost confirmata de domnul Traian Basescu, in conferinta de presa din 15 februarie 2004 si plangerea penala depusa pe 18 februarie 2004 impotriva lui Mugur Ciuvica.

2. Pagina din Registrul-jurnal pentru evidenta retelei informative din judetul Constanta, continand datele colaboratorilor inregistrati de la numarul curent 17575 la numarul curent 17592, din arhiva Inspectoratului judetean Constanta al MAI

Autenticitatea acestui document a fost confirmata de specialisti in istoria Securitatii si nu a fost contestata de dl. Traian Basescu.

3. Adresa U.M. 01150 a Secretariatului General al Ministerului Apararii Nationale, transmisa Judecatoriei Sectorului 2 in septembrie 2004

Autenticitatea acestui document a fost confirmata de conducerea MApN si recunoscuta de Traian Basescu.

Documentele pe care Emil Constantinescu a solicitat ca CNSAS sa le ceara de la detinatorii de arhive:

1. Registrul - jurnal pentru evidenta retelei informative a Comandamentului Marinei Militare Constanta, care se afla in depozitul de arhiva al MApN, inventariat la nr. 39/1972

In baza acestui document, Ministerul Apararii Nationale a confirmat in septembrie 2004 faptul ca Traian Basescu a fost colaborator al Directiei a IV-a a Securitatii (Contrainformatii militare).

2. Adresa nr. 00151392/ 29.09.1976 prin care dosarul personal al lui Traian Basescu, cu nr. 3990/09.11.1973, a fost transferat de la Directia a IV-a a Securitatii (Contrainformatii militare) la Inspectoratul Judetean Constanta al Ministerului de Interne

La acest document se refera adresa Ministerului Apararii Nationale din septembrie 2004.

3. Registrul-jurnal pentru evidenta retelei informative din judetul Constanta al Inspectoratului judetean al Securitatii Constanta (MAI)

Din registru provine pagina in care se gasesc datele privind colaborarea lui Traian Basescu cu Securitatea.

4. Procesul verbal numarul 58212 din 15.08.1979 pe baza caruia dosarul personal al lui Traian Basescu cu nr. 3990/ 09.11.1973 a fost distrus.

Acest proces verbal este inregistrat in Registrul jurnal pentru evidenta retelei informative din judetul Constanta.

5. Arhiva Biroului Contrainformatii (CI) de la Institutul de Marina (Mircea cel Batran) privind perioada 1973-1976

6. Arhiva Biroului de Securitate Poarta 2 Constanta privind perioada 1976-1979

Aceasta arhiva a fost mutata in decembrie 1989 la Inspectoratul Judetean al MAI Constanta, situat pe Bulevardul V.I. Lenin, de unde a fost preluata, in ianuarie 1990, de catre MApN si transferata de ofiteri ai marinei militare la Scoala de scafandri Constanta de pe Bulevardul 1 Mai.

7. Arhiva Comitetului PCR al Flotei Maritime (Intreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime - Navrom Constanta)

8. Arhiva Intreprinderii de Exploatare a Flotei Maritime (IEFM) - Navrom Constanta, Sectiunea Biroului Comandantilor Instructori pentru navele Arges, Crisana si Biruinta, precum si pentru celelalte nave pe care Traian Basescu a functionat ca ofiter maritim gradele III, II si I.

9. Dosarele de urmarire informativa (DUI) "Carma" si dosarul referitor la nava "Independenta" din perioada 1979-1981

10. Arhiva Serviciului Independent pentru Comert Exterior - unitatea speciala a Securitatii pana in decembrie 1989, dosarele privind Agentia Economica Navrom de la Anvers din perioada 1987-1989

Aceasta arhiva se gaseste in prezent la Serviciul de Informatii Externe (SIE).

11. Arhiva Centrului de Informatii Externe (CIE) privind Agentia Economica Navrom de la Anvers in perioada 1987-1989

Aceasta arhiva se afla in prezent la Serviciul de Informatii Externe (SIE).

12. Arhiva Comitetului Central al PCR, dosarele de cadre pentru aprobarea numirii in functii de conducere in anul 1989

Basescu: "Aceeasi ciorba incalzita cu aceleasi documente"

Onisoru declara inchis subiectul privind colaborarea lui Basescu cu Securitatea

Presedintele Traian Basescu a declarat, ieri, la inaugurarea arhivelor CNSAS, ca Emil Constantinescu "incalzeste aceeasi ciorba cu aceleasi documente folosite si de Ciuvica". "Ce stiu eu este ca se duce sa incalzeasca aceeasi ciorba cu aceleasi documente cu care Mugur Ciuvica a pierdut procesul cu mine", a spus Basescu, citat de Mediafax, referindu-se la audierea lui Constantinescu la CNSAS. In opinia sa, Constantinescu s-a dus la CNSAS sa prezinte documentele pe care le-a folosit si Ciuvica. "S-a dus sa le mai prezinte o data la CNSAS. Onisoru poate confirma", a completat Basescu. El a mai spus ca a fost la CNSAS, a avut "discutii lungi" cu cei din Colegiu, carora le-a explicat "tot ceea ce putea fi in legatura cu Securitatea". "Doar un copil ar putea spune ca a navigat si nu a vazut ofiteri de securitate. Am facut declaratii publice la momentul la care am fost intrebat ca nu avea nimeni control unde ajung rapoartele unui comandant de nava sau rapoartele pe care le faceam de la Anvers catre armator", a explicat presedintele.

El sustine ca "sunt probleme care, probabil, in sistemul anterior, aveau o trimitere directa catre organele de securitate ale statului". "Dar de aici pana la a vorbi de turnatori, calea este lunga", a adaugat Basescu. In ceea ce priveste politia politica, Basescu a spus: "Nu stiu daca un asistent universitar care statea zi si noapte acasa era mult mai apropiat de ceea ce putea sa faca un om care era pe mare si a stat vreo 12 ani pe acolo si nu intr-un mediu extrem de interesant, la vremea aceea, pentru Securitate". La randul sau, presedintele Colegiului CNSAS, Gheorghe Onisoru, a declarat ca nu exista un dosar Traian Basescu, iar institutia pe care o conduce s-a pronuntat in aceasta privinta cand Basescu era primar general. "Deci subiectul este inchis", a conchis Onisoru. (R.A.)

"Cea mai fantastica conspiratie a tacerii"

Fostul presedinte indica o legatura intre data executiei Ceausestilor si consilierul prezidential Theodor Stolojan

Fostul presedinte Emil Constantinescu a sugerat ca data uciderii cuplului Ceausescu ar putea avea legatura cu transferul de valuta catre bugetul de stat. Conform lui Constantinescu, directia AVS (Aport Valutar Special), unitate a Securitatii care producea si gestiona castigurile in valuta ale tarii, efectua, in perioada 25-30 decembrie a fiecarui an, un transfer de fonduri catre gospodaria de partid si catre conturi aflate la dispozitia lui Ceausescu. "Asa se explica de ce Ceausescu a fost omorat la 25 decembrie", a declarat el, spunand ca, in perioada in care a fost presedinte, a verificat daca banii deturnati prin asemenea practici au ajuns la bugetul statului. Constantinescu a adaugat ca banii nu au revenit niciodata in proprietatea statului. In CV-ul sau, Stolojan arata ca a ocupat functii in cadrul Ministerului Finantelor din 1972 pana in 1991, unde intre 1983-1987 a fost director adjunct si director al Directiei valutare si al Relatiilor financiare internationale. Constantinescu atrage atentia asupra perioadei post-revolutionare pe care a petrecut-o Stolojan in Ministerul Finantelor, sugerand ca "era absolut necesar, in primii doi ani dupa revolutie, ca Stolojan sa fie mentinut", probabil pentru a rezolva problema acestor transferuri de fonduri care nu au mai ajuns la bugetul de stat. Fostul presedinte aminteste ca nimeni nu i-a pus intrebari clare lui Stolojan vizand perioada mentionata si caracterizeaza acest fapt ca fiind "cea mai fantastica conspiratie a tacerii". (Mediafax)

Presedintele: Fara secrete legate de dosare

Dosarele persoanelor care au facut politie politica inainte de 1989, indiferent daca este vorba de civili sau de angajati ai fostei Securitati, trebuie sa fie la CNSAS si nu in alta parte, a aratat ieri Basescu. El a sustinut ca "in ce priveste persoanele cetateni romani nu trebuie sa existe secrete legate de dosarele lor de cercetare penala facute de fosta securitate si nici in ce priveste actiunile de supraveghere a populatiei", chiar daca legea privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii ca politie politica ingradeste oarecum acest lucru. Seful statului, citat de Rompres, l-a nominalizat pe Ristea Priboi si a spus ca in mod cert nu se va pune "stampila de siguranta nationala" pe dosarul acestuia. Basescu a subliniat ca "este cert ca in momentul de fata nu se poate umbla la strainii care sunt activi si nici la firmele care sunt active; nimeni nu a facut acest lucru si, cu certitudine, nici Romania nu o va face". In opinia sefului statului, prin predarea catre CNSAS a 1,6 milioane de dosare din arhivele fostei Securitati s-a facut un pas important inainte. El a mentionat ca si dosarele de urmarire penala de la Cernica ale Ministerului Justitiei vor ajunge in curand la CNSAS. "O sa mergem mai departe, pentru ca aceasta este arhiva de la SRI. Se spune ca mai sunt dosare de politie politica si la alte servicii. La CSAT din ianuarie vom stabili ca si serviciul Armatei si cel al Internelor si tot ce mai poate exista legat de politia politica sa predea dosarele", a mai precizat presedintele. (A.H.)