Nume:
Parola:
Utilizator nou »      Parola uitata »
Memoreaza datele de autentificare?

Telefonul dat de premierul Calin Popescu Tariceanu procurorului general, Ilie Botos, imediat dupa retinerea omului de afaceri Dinu Patriciu, nu a adus atingere independentei procurorilor care fac cercetari in cazul Rompetrol. Insa, seful Ministerului Public trebuia sa informeze Consiliul Superior al Magistraturii despre convorbirea cu seful Executivului. Raportul Inspectiei judiciare a CSM, citat de Mediafax, precizeaza ca procurorul general al Romaniei - ca membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, institutie care garanteaza independenta magistratilor - "trebuia sa informeze, cu precadere, plenul Consiliului, si nu pe presedintele Romaniei", chiar in conditiile in care nu a considerat ca interventia premierului a fost de natura sa afecteze desfasurarea urmaririi penale in dosarul privindu-l pe Dinu Patriciu. In acelasi sens, inspectorii CSM au invocat articolul 2 din Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor, care prevede ca magistratii pot sa sesizeze Consiliul, in vederea apararii magistratilor impotriva oricarui act care le poate afecta independenta sau impartialitatea in exercitarea actului de justitie.

In urma verificarilor, inspectorii CSM sustin ca, potrivit art. 13 din Legea 90 din 26 martie 2001, primul-ministru conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atributiilor legale care le revin. Premierul reprezinta Guvernul in relatiile acestuia cu Parlamentul, presedintele Romaniei, Curtea Suprema de Justitie, Ministerul Public, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi si Consiliul Legislativ, precum si celelalte autoritati si institutii publice.

Totodata, conform Legii 415 din 27 iunie 2002, privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, presedintele si primul-ministru, in calitate de presedinte si vicepresedinte al acestui Consiliu, sunt abilitati sa solicite rapoarte si informari de la conducatorii institutiilor, inclusiv Ministerul Public, referitoare la securitatea nationala.

Totodata, acestia pot sa solicite relatii in legatura cu unele cauze in care este afectata siguranta nationala si s-au produs prejudicii importante economiei nationale, cu exceptia informatiilor privind procedura in timpul anchetei penale art. 12 lit. e din Legea nr. 544/2001. Potrivit raportului, din textele de lege invocate rezulta ca "presedintele Romaniei si primul-ministru sunt abilitati sa solicite Ministerului Public direct sau prin intermediul ministrului Justitiei, informari privind starea infractionalitatii, masurile luate privind combaterea fenomenului infractional, inclusiv coruptia si criminalitatea economico-financiara, fiindu-le interzisa, insa, interventia in solutionarea vreunei cauze sau imixtiunea in derularea urmarii penale". Totodata, potrivit articolului 132 din Constitutia Romaniei si articolului 62 alineatul 2 din Legea 304/2004, procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiilor legalitatii, impartialitatii si controlului ierarhic superior, sub autoritatea ministrului Justitiei. Astfel, in solutiile dispuse, procurorul este independent in conditiile prevazute de lege. Controlul ierarhic trebuie sa exista si exista doar sub aspect administrativ si nicidecum in sensul impunerii unor solutii in dosare. Inspectorii CSM propun plenului Consiliului sa adopte o pozitie publica prin care sa faca cunoscute tuturor autoritatilor statului dispozitiile legale.

Procurorii anchetatori nu au reclamat vreo presiune

Verificarile inspectorilor au relevat ca prin modul in care s-a procedat "nu s-a adus atingere independentei procurorilor", intrucat Ilie Botos nu a intervenit in derularea urmaririi penale, lasand la latitudinea procurorilor posibilitatea adoptarii unor solutii in raport de probele administrate.

In raport se mai arata ca "prin modul in care anumite personalitati politice incearca sa se informeze cu privire la anumite dosare, se pot crea uneori presiuni nejustificate asupra celor care infaptuiesc Justitia. Pentru rezolvarea unor asemenea situatii, un rol important revine, in egala masura, magistratilor, dar si celorlalti reprezentanti ai puterilor statului, care trebuie sa se conformeze dispozitiilor constitutionale si legilor privind reforma Justitiei".

In urma verificarilor, s-a constatat ca, in data de 27 mai 2005 , ora 10.29, primul-ministru Calin Popescu Tariceanu, aflat in Suedia, a luat legatura telefonic cu procurorul general Ilie Botos, durata convorbirii telefonice fiind de 5 minute si 32 de secunde, conform desfasuratorului companiei de telefonie mobila. Din raportul ofiterului Serviciului de Protectie si Paza (SPP) rezulta ca in 27 mai 2005, aflandu-se la sediul Parchetului instantei supreme a fost sunat pe telefonul mobil de seful de cabinet al primului-ministru si apoi a facut legatura cu procurorul general, fara a asista la convorbire.

Nici procurorii care au instrumentat acest caz, Adriana Cristescu, Giorgiana Hosu si procurorul sef de birou Alina Bica nu au declarat ca in timpul derularii urmaririi penale au primit vreun telefon de la procurorul general ori de la alti demnitari prin care sa se exercite presiuni asupra lor.