Nume:
Parola:
Utilizator nou »      Parola uitata »
Memoreaza datele de autentificare?

In Turcia, de unde s-a intors saptamana trecuta dupa o intalnire cu patriarhul ecumenic de Constantinopol, Traian Basescu a descoperit se pare o noua marota. Concluzia presedintelui anuntata prin intermediul presei: "ortodoxia este parte a spatiului european si trebuie sa valorificam acest avantaj al ortodoxiei in procesul de integrare in Uniunea Europeana". Mai mult, religia ar fi si o arma impotriva terorismului. Citez din nou reporterul: "Este necesara o coagulare a religiilor in educarea populatiei, pentru ca terorismul sa nu mai poata fi atribuit vreunei religii si pentru ca impactul ideologiei teroriste sa fie combatut prin credibilitatea de care se bucura Biserica".

Iata-l deci pe Traian Basescu, presedintele Romaniei, entuziasmat de noul mijloc capabil sa puna ordine in tara si in lume! Partea comica a situatiei este ca exact in zilele revelatiei, intr-o respectabila revista, Journal of Religion and Society, a aparut un amplu studiu privind relatia dintre religiozitatea populatiei si calitatea vietii ei. Studiul s-a ocupat de situatia democratiilor prospere, dar este greu de sustinut ca rezultatele nu au relevanta si pentru noi, europeni din fostele tari comuniste. Imediat dupa aparitie, concluziile cercetatorului american Gregory Paul au fost preluate de mass-media. Subiectul a trezit interes, caci se afla in mijlocul unor dispute politice si culturale.

Principalele teze ale cercetarii publicate la sfarsitul lunii septembrie contrazic flagrant stereotipul ca religia ar asigura fundamentele etice ale unei societati sanatoase. Datele neiertatoare arata ca o rata inalta a credintei se coreleaza cu rate inalte ale omuciderilor, mortalitatii la varste mici, gradului de infectare cu SIDA, ale graviditatii adolescentelor si avortului. Tarile pe care Gregory Paul le-a studiat prezinta o varietate reala a atitudinii religioase si a calitatii vietii, a ceea ce a fost numit "performanta societala". La un pol al esantionului se afla societati puternic secularizate, precum tarile Scandinave, Franta si Japonia, la celalalt, SUA, unde creationismul se bucura de suport popular. Statele Unite sunt singura natiune prospera unde exista o majoritate absoluta care crede intr-un creator suprem si unde ideile darwiniste raman impopulare. Gradul de autoritate al manifestarilor religioase plaseaza Statele Unite in randul tarilor din lumea a treia. Or, la toti indicatorii societali amintiti mai sus, statele seculare stau mult mai bine. Ce poti spune cand afli ca rata gonoreei este in SUA de 300 de ori mai mare decat in tarile europene seculare? Aceleasi disproportii apar la nivelul raspandirii sifilisului intre adulti, ori al graviditatii in randul tinerelor.

Cercetatorul american a utilizat o ampla baza de date, iar indicii de corelatie intre atitudinea religioasa si performanta societala au fost inalti. Faptul acesta nu asigura concluzii absolute asupra relatiei dintre religie si rolul ei social. Corelatia nu inseamna automat cauzalitate. Totusi, seria de rezultate publicate in Journal of Religion and Society sustine ferm ca sanatatea unei societati, calitatea vietii de care se bucura cetatenii la un moment dat, au la baza alti factori decat religia. Or, sa vii intr-un astfel de context si sa anunti solutii religioase pentru problemele nationale si globale, cum a facut-o Traian Basescu, te plaseaza exact in anacronism.

A renunta la ideile eficace tocmai acum, cand porti pe umeri interesele cele mai inalte ale statului, pentru a te ocupa de solutii "spirituale" la dileme stringent practice, pune o problema de responsabilitate. Apelul la identitatea religioasa in lupta impotriva terorismului si pentru integrarea europeana nu numai ca nu ofera nimic, dar este chiar contraproductiv. Caci combaterea terorismului nu poate fi asigurata prin atribute religioase specifice, oricare ar fi acelea. Ci din contra, prin afirmarea valorilor care transcend religiile. Iar in ce priveste succesul integrarii noastre europene, stereotipiile legate de ortodoxie reprezinta un adevarat balast. Mai mult, exploatarea "increderii in Biserica" ca politica de stat nu este o valoare europeana. Stim foarte clar ce asigura compatibilitatea noastra cu spiritul si cu sistemul institutional al UE: respectarea fiintei umane, respectul regulilor, democratie functionala, combaterea coruptiei, performanta economica. In loc sa dirijam eforturile spre aceste obiective, consumam timp si resurse pentru a amesteca statul cu biserica. Cum o arata cercetarile, aceasta este o strategie perdanta.