Nume:
Parola:
Utilizator nou »      Parola uitata »
Memoreaza datele de autentificare?

Germania a inaugurat, ieri, la Berlin, Memorialul Holocaustului - 2711 pietre de beton gri-antracit - aceasta fiind prima data cand o natiune accepta sa aminteasca de una dintre cele mai mari crime ale sale, printr-un monument in plin centrul capitalei. Sositi din intreaga lume, un milion de invitati au participat la o ceremonie atent supravegheata de fortele de ordine: supravietuitori ai lagarelor de concentrare, reprezentanti ai comunitatilor evreiesti si ai Guvernului german, printre care si presedintele Horst Kohler, cancelarul Gerhard Schröder si ministrul Afacerilor Externe, Joschka Fischer. Presedintele Bundestagului, camera deputatilor germani, Wolfgang Thierse, si arhitectul monumentului, americanul de origine evreieasca Peter Eisenman au tinut cate un discurs.

Memorialul este amplasat intr-o zona incarcata de istorie, in spatele zidului Berlinului, la cativa metri de fosta cancelarie a lui Hitler si de buncarul in care dictatorul s-a sinucis pe 30 aprilie 1945. Late de 95 de centimetri si lungi de 2,38 metri, pietrele au inaltime variabila, de pana la 4,70 metri si sunt instalate la 95 de centimetri una de alta.

"Multi oameni au simtit nevoia sa descopere niste simboluri in aceste dimensiuni. Nu au. Dar eu nu am vazut niciodata un mormant ca sa arate asa. De aceea, cand mergi pe aici nu ai impresia ca te afli intr-un cimitir", spune Peter Eisenman. In plus, nu exista statui, placi sau inscriptii care sa le spuna oamenilor ce trebuie sa simta. "Am vrut sa fie o parte a vietii de zi cu zi. Oamenii nu trebuie sa se simta aici ca intr-un loc sfant. Nici nu m-as supara daca as vedea pe aici copii care sa se joace, sa se dea cu rolele, sa se ascunda", a mai spus arhitectul. Sub o parte din aceste pietre se afla un loc de informatie despre Shoah, unde mortii capata un chip. In penumbra uneia dintre sali, pe un perete, destinele lor sunt scrise in germana si in engleza. Este nevoie de aproximativ sapte ani pentru ca un vizitator sa le citeasca pe toate.

La originea acestei initiative de afla un mic grup de cetateni germani, condusi de ziarista berlineza Lea Rosh, al carei bunic de mama a fost evreu trecut la protestantism. Acesti oameni au pledat fara incetare cauza monumentului timp de 17 ani. Dupa o lunga lupta, pe 25 iunie 1999, in penultima sedinta a Bundestagului, deputatii germani si-au dat acordul pentru Memorialul Holocaustului.